A N U L IV. A R A D , D u m i n e c ă 16|29 N o e m v r i e 1914 Nr. 2 5 3 .

^ABONAMENTUL: iun an . . 28.— Cor. i jumătate an 14,— „

13 luni . . 7.— „ io lunăi . . . 2.40 „

Pentru România şi străinătate:

un a n . . 40.— franci. T e l e f o n

irru oraş şi interurban Nr. 750.

R E D A C Ţ I A şi A D M 1 N I S T R Ţ I A

St rada Zrinyi Nrul l /a

INSERTIUN1LE se primesc la admini­

straţ ie . . Mulţumite publice şi Loc ueschis costă şirul 20 fii.

' —i Manuscriptele nu se în-

napoiaza.

Puterile neutre şi beligeranţii. — Solicitări pentru a decide statele neutrale să ia o atitudine, —

Arad, 28 Noemvrie.

Turcia a intrat ş i ea în dantul macabru morţei, pe care Europa îl joacă de

>|roape patru luni ş i astfel numărul beli-şranţilar s'a sporit încă cu unul. Actuaî-lente sunt în luptă următoarele state: Arz­la, Austro-Ungaria, Belgia, Franţa, Germa-i, Muntenegrul, Serbia, Rusia ş i Turcia, eace face un total de nouă puteri europene nu trebuie să uităm Japonia, din Asia, care ridicat ş i ea steagul răsboiului.

Numai un număr mic de state de pe bă-continent au rămas neangajate în

pflagraţia actuală, ş i fără să facem profeţii, I putem ş t i dacă ş i acestea vor rămânea •c in ice până, la sfârşit. Unele din ele vor fi Irase, în mod f a t a l , în conflict, fie de o parte, I d e alta a celor două grupări europene ş i itfel în loc să se restrângă ş i să se localizeze firul răsboiului înspăimântător ce dezolea-I omenirea, tinde să se lărgească ş i mai »lt, să aprindă ş i alte regiuni.

Iar pentru aceasta se fac sforţări din am­ie părţi ale conflagraţiei.

Amândouă grupările de beligeranţi îşi dau Inţe le ca să câştige partizani, la cauza lor diplomaţiile respective nu scapă nici o oca-I nu crnţă nici un mijloc, pentru a-şi asi-ra concursul acelor puteri, cari încă nu iu pronunţat. Fie prin promisiuni, fie prin leninţări, beligeranţii, prin reprezentanţii ', caută să-ş i asigure concursul oricui şi nu

este stat cât de neînsemnat care să nu fi fost solicitat de a interveni.

Din momentul ce poate pune pe picior de răsboiu o armată cât de mică şi poate provoca astfel noui greutăţi adversarului, o atare ţară se vede imediat asaltată de fel de fel de pro­puneri şi unor astfel de insistente a cedat mai dăunăzi Turcia când flota ei a bombardat for­turile ruseşti şi s'a văzut atrasă, poate fără voia ei, în conflict...

Dar nu numai puterile europene sunt în acest mod solicitate ca să se pronunţe fie in­tr'un fel, fie într'altul. Formula curentă, care se întrebuinţează de ambele părţi este: „Cine nu e cu noi, e în contra noastră", şi dilema se pune nu numai statelor europene. Această formulă au auzit'o pe rând, toate ţările ne­utre de pe bătrânul continent şi acum se în­cearcă efectul şi eficacitatea ei, în afară de Europa.

Aşa, am văzut Persia, putere asiatică, în­demnată să participe la răsboiu şi nu se ştie dacă ezitările ei nu vor fi învinse, până la sfârşit. Tot aşa, a fost solicitat şi emirul Af­ganistanului, ca să se ridice cu armele, pentru a intra în hora morţii şi nu suntem în măsură de a şti toate demersurile cari s'au făcut, sau cari se vor face, în acest scop, pe lângă alte state.

Din momentul ce un popor are o reven­dicare de făcut, guvernul său este asediat de diplomaţiile celor două grupări beligerante şi

Patru fete d e 'mpărat. IV.

„Frate dragă, drag păstor Lasă paza oilor, Stelele să le păzească Stelele le străjuiască Hai şi-auzi cum sună 'n sat Cântec dulce fermecat. ...Cum lumină zările Se zăresc cărările Mândră sară Se coboară Pe uli(e trec flăcăi Nu {i-s umezi ochii tăi?!

Frate dragă, drag păstor Lasă paza oilor Stelele să le păzească Stelele să străjuiască N'auzi frate la izvor Cântecul flăcăilor?!

Vară, vară tu pustie. Fără leac de bucurie. Fetele cum cântă 'n sat Cântec dulce, fermecat!... Numai sălciile plâng

Biete mijlocul şi-l frâng Numai plopii plâng şi tac Ca tine păstor sărac!

Frate dragă, drag păstor Hai în creerul munţilor Să cântăm din fluiere Codru 'n frunze şuiere Ramurile să doinească Stelele să strălucească ...$i în vis dacă-om visa Imbuna-s'a inima: Cam plecat şi noi în sat Sat cu cântec fermecat.... Cu cântare la izvor Din glasul flăcăilor... Fetele cântau în sat Cântec dulce.... fermecat....

Leagănă-ne codrule Codrule codruţule Leagănă-ne leagănă Ranele tu leagă-ne Că ne doare inima Codrule măria ta.

Ovidiu Hulea.

nimeni nu discută dacă pretentiunile formu­late sunt legitime ori nu.

E destul ca un stat să aibă o dorinţă, pen­tru ca imediat să i se şoptească, la ureche, o falşă promisiune de realizarea ei şi nu e cu neputinţă, ca să i se făgăduiască chiar impo­sibilul, pentru ca să-1 decidă să iasă din inac­ţiune.

Exemplul Turciei este în această privinţă foarte elocvent, Această putere avea nevoe evidentă de o lungă perioadă de linişte şi re­culegere, pentru a îndrepta rănile unui de* zastruos răsboiu şi totuş, ... ea nu a stat prea mult pe gânduri spre a trage spada... Nu ve­dem ce ar putea câştiga Turcia, chiar victo-' rioasă,... din... acest răsboiu. Noui teritorii, despăgubiri de răsboiu, glorie?.. . Cine va scoate însă sabia, pentru ca să o apere, in ziua când ea va rămâne a se lupta singură... şi acesta este poate singurul lucru la care Tur­cia nu s'a gândit, în momentul când a luat grava hotărâre pe care o cunoaştem.

De aceea, în situaţia actuală şi în faţa so­licitărilor ce li se fac din toate părţile, prima datorie a neutralilor, a tuturor fără excepţie este să examineze bine, cu judecată limpede şi fără nici un fel de simpatie pentru vre-una din grupările beligerante, propunerile ce li se face şi să nu ţină seamă decât de interesele lor vitale.

Ele nu trebue să se lase a fi seduse, nici de promisiunile ce li se fac, nici de înclinaţiu-nile lor sufleteşti, şi î n a i n t e z e a lua o hotă­râre, care — în împrejurările actuale — poate să fie decisivă, să măsoare, cu încordată a-tenţiune, pasul ce fac.

Foileton ştiinţific. Trebuesc pătrunse urechile fetelor? — Curio-sităţi ale somnului. — Notiţe despre Mexic.

Acum câţiva ani, un medic englez a fost che­mat ca să prătrundă urechile unei fetiţe fru­moasă şi care părea foarte sănătoasă.

Operaţia s'a efectuat bine. dar mai târziu, fetiţei i s'a făcut o egzemă a urechilor. Boala aceasta i se repeta regulat în fiecare an, dând loc la o boală aproape cronică a urechilor, un fel de stare erpetică.

Medicul acesta, stimulat de curiozitatea a-cestui caz, a căutat să-şi dee seama de cele ce s'au întâmplat, şi după un lung studiu făcut asu­pra a o mulţime de cazuri, a ajuns Ia conclu­zia că prin găurirea urechilor se produce o eg­zemă, numai le femeile scrofuloase.

Intr 'un singur an, medicul sus numit a con­statat 114 asemenea cazuri.

Iată cum se petrece boala: Par tea de jos a găurei ulcereaza şi robului

urechei se spintecă într'un timp mai mult sau mai puţin scurt, după greutatea cercelului. .

Aceasta se petrece într'un timp si mai scurt, dacă gaura s'a închis, şi se redeschide ca să facă să între cercelul. »

Concluzia Ia care s'a ajuns, în urma studiu­lui făcut, este că, orice femeie, care are în ju-

Preţul unui exemplar 10 fileri.

P a s . 2 „R Ö M A N U L" Duminecă, 29 Noemvrie 1914.

Interesele Italiei în Marea Egee.

— Pregătirile Italiei. —

Delà isbuonirea răsboiului cu Turcia cer­curile politice italiene par a fi cuprinse de o nelinişte tot mai mare, căreia îi da expresie pe faţă întreaga pressa italiană fără deosebire de partide. Şi neliniştea aceasta pare cu atât mai motivată, cu cât — precum am anunţat — aproape toţi ambasadorii Italiei din străi­nătate au sosit la Roma pentru a se consfătui cu noul ministru de externe Sonino.

Mult este comentată şi sosirea generalu­lui Ameglia la Roma. „Giornale d'ltalia" asi­gură că venirea generalului Ameglio la Roma are un scop îndoit: să ia măsuri pentru situa-ţiunea normală a coloniei italiene în prezent şi să o pregătească pentru orice întâmplare. Acordul cu guvernul — spune amintitul ziar — s'a făcut în această privinţă, acum se lu­crează spre a se stabili amănuntele.

Se va acorda generalului Ameglio tot ceeace va cere în interesul apărărei coloniei contra oricărui atac. Libia ce e drept e liniş­tită dar din tabăra delà Derna, sectorul To-bruk, au sosit ştiri despre o activitate neo­bişnuită a Beduinilor.

Tot în legătură cu situaţia în Libia în ur­ma isbucnirei răsboiului Turciei, „Giornale d'ltalia" face următoarele constatări impor­tante:

— Italia atât din cauza situaţiunei sale me-diterane cât şi pentru că posedă colonii în A-frica, de-a lungul Mediteranei şi dincolo de ca­nalul Suez, precum şi pentru că ocupă Dodeca-nezul este chemată să se asigure mai dinainte, ca, ori care ar putea fi soluţiunea problemei atât de încurcate a Mediteranei de răsărit, co­loniile sale să fie garantate de integritatea lor teritorială şi în liniştea interioară, precum şi interesele sale politico-economico-militare în aceea mare, să fie apărate.

Neutralitatea mereu în veghe şi armată ce ne-am impus reclamă tocmai o îngrijire zil­nică nepregătită şi severă. Beligeranţii "ot găsi drept, folositor şi câte odată foarte comod ca organizaţiunea politico-miutară, de până a-cum în aceste mări să fie schimbată, belige­ranţii pot încă pentru motive supreme de răs­boiu, să împingă operaţiunile lor până la a fi

rul găurei urechei urmele unor mici cicatrice, este aproape sigur scrofuloasă.

Deci, un tânăr, care vrea să se logodească cu o domnişoară, ar face bine să se uite bine... la urechile ei: în chipul acesta va descoperi un simptom care este neglijat de medici.

O altă concluzie pe care o tragem din cele spuse mai sus este că nu trebuiesc pătrunse ure­chile fetelor cari prezintă semne evidente de scrofuloză, căci în caz contrar li se fac răni cari lasă după ele urme ce se văd.

Mai demult, în Italia, se pătrundeau urechile, chiar şi la băieţi, crezându-se că cu aceasta îi apără de boli de ochi; astăzi, dacă cineva v'ar spune că găurirea urechilor este un fel de pia­tră de încercare, l-aţi crede?

Ştiinţa vorbeşte cu fapte şi deci când ea spune ceva, este sacro sanot.

*

Somnul este un lucru aşa de obişnuit că toată lumea crede că-1 cunoaşte în de-ajuns. Şi totuşi, cam de regulă se întâmplă cu toate lu­crurile comune şi obişnuite, somnul prezintă o mulţime de curiozităţi, pe cari puţini le cunosc.

De exemplu, nouă ni se pare că singura po­ziţie în care se poate dormi este aceia pe care o avem noi oamenii în timpul somnului; dacă însă observăm animalele, vedem că nu este toc­mai aşa.

Multă lume doarme pe partea dreaptă sau p« cea stângă; unele triburi africane însă dorm

dăunătoare neutrilor: în aceste cazuri este de datoria celor din urmă de a cere şi a obţine precise şi categorice asigurări de a se respecta drepturile şi interesele lor.

In această situaţie se găseşte Italia. Naţiunea noastră impunându-şi o linie de

conduită care este oarecum în folosul tuturor, trebuie să pretindă ca din partea nimănui să nu se atace complexul intereselor şi drepturilor sale.

In ori ce caz deci Italiei i se pune îndato­rirea de a prevedea evenimentele probabile si de a lua măsuri ca ele să se săvârşească fără a atinge sau a compromite, nici chiar indirect, poziţiunea noastră în lume.

In Eritrea, în Libia şi în Efee noi trebuie să facem cele mai straşnice pregătiri. Până a-cum era pe planul prim al preocupaţiunilor noastre problema rânduielii în Adriatica, ea ne ocupa toată atenţiunea; dar cu intrarea Turciei în acţiune, s'a redeschis înaintea noastră pro­blema Mediteranei. Dacă Adriatica este un plă­mân al Italiei, Mediterana este însuş aerul pe care naţiunea noastră îl respiră, este isvorul istoriei noastre, «i vieţii noasrrp -olitico-comer-ciale-militare, este chiar rostul existentei noa­stre ca stat.

De către unele ziare, s'a propus că Italia ar fjrebui să-şi anexeze Dodecanezul pentru că Anglia şi-a anexat Ciprul; dar equaţiunea nu-şi are aplicarea în acest M O M P " T

Dodecanezul este în manile noastre şi a-nexarea lui ar implica o declaraţiune de răs­boiu Turciei în acest moment, ceea ce nu este în intenţiunea Italiei. Pe de altă parte, fată de tratatul existent (din Lausanne), care orându-ieşte chestiunea Dodecanezului, Italia nu ar a-vea nevoie să se garanteze nrin anexiune decât numai în caz când Turcia ar călca acel tratat.

Ca încheiere, nouă nu ni se poate impune pentru moment decât o măsură preventivă: să facem pregătiri în Dodecavz.

In jurul actiunei contelui Şt. Tisza.

— Voci de presă. — „Telegraful Român", organ al mitropoliei gr.

or. române: ...Rău fac aceia dintre concetăţenii noştri ma­

ghiari, cari nesocotind semnele vremii, cred că îm­plinirea dorinţelor echitabile ale naţionalităţilor din Ungaria ar însemna slăbirea Ungariei. Dim­potrivă, refacerea fundamentului ei pe o bază e-chitabilă de drept şi de egală îndreptăţire a ele­mentelor, cari o constitue, este singura chezăşie

numai .pe spate şi-şi reazămă capul sau numai ceafa pe un băţ mai gros, prins pe două ţăruşe.

Elefantul şi calul dorm fără să se culce. Fap­tul acesta este uimitor, căci, în afară de greu­tatea de a-şi ţine corpul în echilibru în tot tim­pul somnului şi deci al inconştiinţei, mai este si lucrul următor: cum se face că muşchii picioa­relor pot să stea fără să se odihnească nici­odată.

Boii şi vacile dorm culcate, şi se culcă de mai multe ori pe zi.

Mai curios este somnul animalelor cari dorm cu capul în jos, stând agăţate numai cu picioa­rele, cum dorm liliecii. Unii papagali din India au acelaş obiceiu. Acest obicei îi deosebesc de celelalte pasări, cari toate dorm cu capul întors spre coadă şi cu ciocul vârât sub penele dintre aripi şi spinare, iar nici decum cu capul sub a-ripă, cum crede lumea. Nimeni până azi, n'a pu­tut să dea explicaţia acestui curios obicei. Şi pinguinii dorm tot aşa, cu toate că penele lor sunt aşa de scurte de nu le poate acoperi cio­cul.

Unele paseri dorm într'un picior, şi aceasta mai ales paserile cu picioare lungi, cum sunt berzele şi cocorii. .

Raţele selbatice dorm de regulă pe apă, şi în tot timpul somnului vâslesc mereu numai cu un picior, descriind cercuri largi.

Unele maimuţe, din Ameriea-centrală dorm agăţate de picioarele dinapoi şi cu capul vâ­rât între picioarele dinainte.

a acelui viitor mai bun şi mai frumos, pe care îl doreşte şi contele Tisza pentru patria lui, care este şi a noastră, a tuturor popoarelor credincioase acestui stat. Şi avem convingerea, că dacă Ma­ghiarii se vor putea ridica cu toţii pe piedestalul înalt delà care contele Tisza priveşte trebuinţele acestui stat, atunci se va schimba şi felul lor de a gândi şi de a judeca lucrurile, văzăndu-le asa cum sunt, iar nu cum li se halucinează în fantaziile bolnăvicioase.

Noi nu ne-am extaziat de minimele concesii ce ni le pune în vedere guvernul ungar, şi Maghiarii deja se sperie numai de hotărârea contelui Tisza de a ne împlini unele din vechile şi echitabilele noastre dorinţe. Suntem convinşi, că contele Tisza ni le-ar îndeplini pe toate deja astăzi, dacă şi Ma­ghiarii lui ar fi toti aşa de cuminţi ca dânsul şi ar înţelege aceea, ce astăzi nu pot încă pricepe. Dar timpul le va deschide şi lor ochii se vadă limpede aceea ce astăzi încă le pare obscur şi nebulos..'.'

„Unirea", organul mitropoliei gr. cat. române: „Contele Tisza, după ce a încercat înzădar la

comitetul partidului naţional român, s'a adresat m „concesiunile" sale mitropolitului uneia dintre bi­sericile româneşti din Ardeal. In acest ofert, in care Preasfinţitul delà Sibiiu l'a putut primi aşa cam l'a primit în numele Său, vedem un progres m de trecut. In el găsim recunoaşterea, — a unor ca­lităţi ale noastre din partea guvernanţilor noştri, şi a unor greşeli şi nedreptăţi,care în alte împre­jurări poate nu s'ar fi făcut. De câteva decenii în-coace, nu am prea fost obişnuiţi — o spunem pe faţă — cu astfel de acte de curaj a unui ministru ungar faţă de opinia publică maghiară crescută înci şi astăzi — prin şcoli şi ziaristică — întfo râvrâ de monopolizare, faţă de cetăţenii de alte nea­muri, a patriotismului şi a meritelor pentru patrie şi dinastie. E şi acesta un pas cât de cât către' apropiere, şi îi suntem mulţumitori contelui Tiszn că l'a făcut, dar până la atingerea măsurei ce, pe, baza tradiţiei sale, a jertfelor aduse, îi compete' neamului românesc de pe aceste plaiuri, mai e ie făcut un pas destul de mare. Nu poate să existe motiv, cu toate cârcotelile artificiale a ziarelor ie \ opoziţie, care — în acestea zile de grea cumpM i — ar justifica rămânerea guvernului pe lângă acest prim — pas. In groaznicele vremuri prin cari tre-1 cern ne-am convins, că nu există stări de lucruri cu cari să nu ne putem obişnui. Cu atât mai mit nu ne vom speria şi nu ne va speria nime âin a-ceasta ţară, dacă steaua dreptăţii va străină In toată splendoarea ei pentru toate neamurile de-o- ] potrivă!

începutul s'a făcut, ceilalţi paşi trebuie sătitA meze în grabă, căci jertfa şi credinţa deplină ra 1 pot fi răsplătite decât — pe deplin".

'Maimuţele africane numite lemuri tot cam aşa dorm, cu deosebire numai că în loc să se < agăţe de o ramură orizontală se agaţă de una Verticală.

In afară de om, nici un animal nu doarme pe spate.

S'a crezut că unele animale nu dorm de felj pentrucă nu închid niciodată ochii; acestea sunt) şerpii, peştii şi iepurii. Insă dorm şi ele.

Balenele sunt socotite de unii printre ani- ! malele cari nu dorm nici odată, pentrucă - M ei, — dacă ar rămâne într'o stare de inconştiin-1 ţă, s'ar îneca.

De regulă întunerecul te pofteşte la somn,] dar la unele animale, cum este liliacul si buf-1 niţa, este tocmai contrariu. Această răsturnare a ordinei se explică prin aceea că unele animale îşi găsesc hrana numai noaptea.

Vorbind de somnul animalelor, nu trebue să uităm aşa numitul „somn hivernal" sau „hiber-naţia", care se observă la rozătoare, la insec­tivore şi la carnivore.

Hibernaţia poate fi continuă, ca la pint (mar-mota) sau întreruptă ca la urşi. Hibernaţia este produsă de o scădere mare de temperatură a corpului, şi de o rărire a respiraţiei şi a circula­ţiei. Animalul în stare de hibernatie nu mai mâ-nâncă şi trăieşte numai din grăsimea ce corpii său a adunat în timpul toamnei.

Hibernaţia este foarte rară la animalele din ţinuturile calde, pe când în ţările reci este foar­te deasă. Multe reptile, bactraeiane şi insecte a ü

duminecă. 29 Noemvrie 19 Í4. „ R O M Â N U L " Pag. 3

Jertfa Românilor peotrn tron şi patrie. - Răsplata celor de acasă! —

Primim următoarea jalnică scrisoare:

Mult stimate die redactor,

Cetind în preţuitul ziar al On. DTră în nr. 216 20 Noemvrie, plângerea familiilor rămase fără ajutor prin mobilizarea bărbaţilor ori a capilor iamilie duşi pe câmpul de luptă. Isemenea celor din Ilteu (com. Aradului) şl din ima Dubeşti, subscrisele familii se roagă să ivoiţi a le îndruma şi pe dânsele ca eăianiţe ase acasă fără de nici un ajutor, sărace şi cu 1, cu părinţi bătrâni, moşi şi babe, trecuţi prin i şi cu datorie destulă. Ieşi până acum am umblat destul, da spre mai e mirarea în tot locul ni-au huiduit, am fost notar George Petrovics, de l'am rugat, ne-au

luit ca pe nişte fiere sălbatice, ni-am dus la d. opretore în Marosberkes ni-au scos afară, zi-1 că să ne ducem la d. notar, ni-am dus cu ru­la d. vicecomlte, acolo încă ni-au trimis la d.

Deci fiind îndemnaţi unii din alţii, ni-am hotărît a veni şi pe această cale a ne adresa on. dv. cu ru-garea ca să binevoiţi a ne îndruma, încotro să mai pornim cu rugarea, căci altcum suntem pierdute şi căzute în desperare de a mai găsi pe cine să ne înveţe a umbla în cauză.

Drept că d. notar a motivat că, de exemplu, la nr. 53 Iota Ienchi are 2 feciori în miliţie, avere nu are cât e negru sub unghie, trăieşte din mila gi. nerelui, până când nu se ştie, căci şi acest ginere azi-mâne se duce în cătănie, căci a mai fost înro­lat, dar fiindcă îi de 39 de ani Tor concediat, şi cu aşa apucătură d. notar l'a respins dela ajutor deşi cărţile de ajutoare or fost venit şi le-a trimis înapoi. Se poate găsi din foaia cărţii funduare ce averi avem cei de aici alăturaţi.

Rămânem în aşteptarea răspunsului on. DTră Semnăm cu deosebită stimă

Dubeşti, la 22 Nov. 1914. st. n.

(Urmează iscăliturile).

Lista soldaţilor duşi In armată împreuna cu lista familiilor ramase fără ajutor.

m Nr.

casei

61 45 53 53

156 73 73

142 192 135

16 30 13 13 28 34 37

Ól b. 43

Numele soldaţ i lor

George Glvulescu Torna Trlponescu Virgil Ienchi Iota Ienchi Slmion Văleanu Trlponescu GHgor Ion Trlponescu Ion Valeann Vasllie Drăgan Lungu Avram Ion Gruescu Donese Bara Lupulescu George Lupulescu GUgor Gllgor Subescu Ion Trlponescu Valerlu Bolan Adam Lupulescu Vlchente Lupulescu

Numele soţi i lor lor

Floare Trlponescu Brânduşa Gruescu Solia Ienchi

Saveta Trlponescu

Maria Valean Maria Valean Maria Drăgan Saveta Gruescu Solia Bara Lena Lupulescu Petra Lupulescu Chlva Subescu Floare Trlponescu Paraschlva Bolan Solica Lupulescu Magdalina Bara

S

2 1

1 5 1 1 1 1 1 3 2

Au p ă r i n ţ i ?

tată şl mamă tată şl mamă tată, babă tată, babă tată, mamă.moş şi 4 Irat! mamă mamă babă tată maşter şi mamă

mamă şl îraţl mici mamă mamă, îratl mamă şl frafl mamă mamă mamă, tată mamă, tată, fraţi

naţie; ba chiar unii peşti o au, şi se ascund ceasta epocă în nămol. foarte interesant este şi aşa numitul „somn antelor". Sub această denumire Linné a un mare număr de observaţii, relativ Ia

ia pe care o ia frunzele a o mulţime de plan-timpul nopţei, faţă cu poziţia pe care o au După Linné mulţi alţi naturalişti au stu-ace'st fenomen, pe care l-au botezat „nyc-)ism". uite plante, mai ales malvaceele, seara îşi i frunzele în sus, pe când ziua Ie ţin des-!. Toată lumea a văzut cum unele flori se noaptea. Şi cel mai demonstrativ exem-dă zorelele şi muşeţelul.

ar toată lumea vegetală, la apusul soare-rfere o schimbare mai mult sau mai puţin

iastâmpăratul popor mexican a atras iarăş à întregei lumi. Cele 23 de state, din cari formată republica mexicană, după ce au

răsboiu civil care a durat mai multe purtară luptă cu forţa armată a Sta-Unite. os estados unidos mexicanos au o popu-de 15,115.612 locuitori, risipiţi pe un te­te 1,987.201 klm. pătraţi. Dintre naţiona­

lităţile mexicane, cea mai numeroasă este cea spaniolă; vine apoi cea chineză, endeză, fran­ceză, germană şi italiană.

Republica mexicană are un senat compus din 56 membri, şi o cameră cu 233 deputaţi, aleşi prin sufragiu direct, pe timp de doi ani. Atât preşedintele, cât şi vicenreşedintele repu-blicei sunt aleşi pe şase ani şi trebuie să fie născuţi în Mexico.

Bugetul răsboiului şi al marinei pe anul 1913 este de 21,667.206 pesos (un pesos are 2 franci şi 55 bani).

Are 25.287 de kilometri de căi ferate; 74.899 klm. de linii telegrafice.

Ori ce cetăţean mexican este obligat la ser­viciul militar; armata se compune din 34 bata­lioane de infanterie; 18 escadroane de cavale­rie; 5 regimente de arti'erie; un regiment de mitraliere; 2 batalioane de geniu.

Mexicul are şi o mică flotă, compusă din 4 canoniere; 2 corvete; 6 bricuri; câteva torpi­loare, cu un total de 250 de ofiţeri şi 1250 ma­rinari.

Dr. P. Robescii.

Scrisori dela ai noştri.

On. die redactor,

. . .Despre s ta rea noas t ră de pe aici a t â t a vă pot «pune, eă de câteori t rupe le mun teneg rene au încerca t să t r ea ­că pe ter i torul nost ru , to tdeauna au fost respinse cu p ie rder i mar i , ba d e mul te-or i au fost fugări te a p r o a p e până la Nichita acasă .

Eu sunt acum a t r e i a -oa ră mobi l iza t : în a n u l 1908 şi 1909 când s 'a făcut a n e x a r e a Bosniei şi HeTţegovinei a m s ta t aici şase lun i > în anul 1912/1913 a m stat trol luni, iar a c u m sunt aici dela începutul răsboiului , ştie bunul D-z©u până când .

1. Cii.

I I .

Stimate die redactor!

Abia-mi pot împlini promis iunea din când în când. Aşa-s împre ju ră r i l e . De 20 de zile suntem în foc z iua-noaptea . Duşmanul t ine <cu îndâr j i re poziţi i le, p e semne u rmăreş t e o anumi tă t iută . Ai noş t r i s ânge rează din seamă afară, dar viteji şi credincioşi ca 'n to tdeauna . Ei operează şi a c u m a m vechia şi u rg i s i t a lor t ac t ică : a tacă tot noaptea . Răsbubuie văzduhul şi f lăcărează de descărca tur i le tunuri lor . Mult nu vor pu tea rez is ta . Ai noşt r i au pus în opera ţ ie şi tunur i le motorice de 30.4 cm. Cu o s ingură bombă a u asvâr l i t în a e r o î n t r e a g a ba te r ie duşmană . O forţă groaznică . Ai noş t r i sunt p r o -văzuţ i de i a rnă cu ves tmin te calde. Aşa n e - a m obiş­nui t cu ploaia de g loan ţe şi şuera tu l ş rapnelelor , încât nu ne mai a l t e r e a z ă absolut de loc. Ce să zic, o muzică.. . nu ch iar p lăcută . Bun e D-zeu... L a r e v e d e r e . Is.

III.

S t die redactor,

Nu ştiuj când vor ajunge şirele acestea la dv. Pane atunci ne aşteptăm la mari schimbări. Deocamdată Un să relevez, că trupele noastre desvoltă o vitejie şi cu­tezanţă, cari pun in uimire pe to(i; duşmanii când se face atac nici nu mai opun rezistenţă. Ai noştri nici când nu s'au ferit de atac. In ce priveşte situaţia tru­pelor noastre, pot să zic numai atâta, că este admira­bilă. După o ciocnire straşnică de câteva zile, ai no­ştri au ocupat poziţiile întărite ale inimicilor. Pierderile din partea noastră nu sunt aşa mari, considerând po­ziţia favorabilă a duşmanilor şi întăriturile de beton. Astăzi iau parte în foc şi tunurile 24 cm. Luptele de pe malul râului San, au fost pentru al noştri cele mai glo­rioase pagini. Numărul prisonierilor ruşi din zilele din urmă este mare, vre-o 30.000, plus tunuri şi mitraliere. Dacă vom progresa tot aşa, ne vom apropia cu si­guranţă de momentul decisiv. — Is.

rv. ; Iubi te die r e d a c t o r !

Am trăit momente plăcute în societatea d-tale şl • colegilor de suferinţă ai d-tale. M'arn simţit bine, căci doar un ideal am avut şl avem şl acum, dar nu ştiu mal putea-voiu fi împreună. Dacă soarta va hotărî să mor pe câmpul de luptă, nu uita, că am fost bun soldat, ml-am Iubit patria scumpă, fată de care am avut datorintl, am fost tânăr şl mi-am Iubit neamul şl viata.

încât se va putea, volu dovedi o rezistenţă puter­nică fată de suferinţele grele împreunate cu campania şi volu căuta mereu gloria.

Te salut cu drag Q.

Pentru vetrele ostaşilor. P e lista d-nel Mărioara Popovlcl, Alsobarakony :

Ioan Popovici 2 cor., Măr ioara Popovici 2 cor., H e r c e g I r m a 2 cor., Chir i la Ilie 1 cor., de tot 9 coroane.

P e lista d-nel Aurelia Borza, Feltót: Aurel ia Borza 2 cor., V. Mart in Nedel la 1 cor., Ninkovátz Lyubon 1 •cor., Iosif Miculit 1 cor., Runtz J á n o s 1 cor., George Voşt inar 1 cor., de (tot 7 coroane .

D-na Mărioara Popovlcl, softe de preot din Alsoba­rakony a tr imis l a a d r e s a d-nei Aurelia Dr. Petrán, ca­s i e r a Eeun . fem. rom. un sac de fasole 92 klg., c a r e s'a p r e d a t spi talului dela in t e rna tu l vechi de fet i ta din Arad , s t r ada D e á k - F e r e n c n r . 20.

S

Pag. ¥ „R Ö M X N t r V Duminecă, 29 Noemvrie 1911

Răsboiul. „Hamidîe" bombardează Tuapsse.

Petrograd. — Comunicatul statului major al armatei din Caucaz zice: Crucişătorul „Hami-die" urmat de mai multe torpiloare a apărut la Tuapsse, (între Noworosisk şi Poti) aruncând asupra oraşului 135 proiectile. Artileria ru­sească a ripostat numai decât printr'un foc foate eficace. Pierderile noastre au fost 3 sol­daţi şi o soră de caritate rănită; printre locui­tori a fost unu ucis şi 10.răniţi; pagubele sunt neînsemnate.

Canalul Panama stă deschis vaselor de răsboiu. Roma. — Ziarul „Daily Telegraph'* primeşte

din Washington ştirea, că în urma proclama-ţiunii preş. Wilson, navele de răsboi aie tuturor naţiunilor beligerante vor putea trece prin ca­nalul Panama plătind taxele cuvenite şi se vor putea chiar aproviziona cu cele strict necesare, dar vor intra în canal numai după 24 ore delà plecarea vaselor adversare . In cazuri extreme navile beligeranţilor vor putea chiar staţiona în canal pentru reparaţiuni. (A. T. I.)

Dragomanul sârb şi ajutorul său somaţi să părăsească Constantinopolul.

Constantinopol. — Poar ta a acordat primu­lui dragoman al legaţiunei sârbeşti Dîmitrievici şi elevului dragoman Lazarevici, cari au mai rămas aci ascunşi ia ambasada Stateior-Unite, un termen de 48 ore spre a părăsi Constanti­nopolul. După cele ce spun ziarele, autorităţile din provincie au fost însărcinate să închidă şcoaîele engleze, franceze şi ruseşti, precum şi spitalele şi bisericele celor trei puteri duşmane. (Cor. Bur.)

SITUAŢIA IN BUCOVINA. — EVACUAREA ORAŞULUI CERNĂUŢI.

Bucureşti. — Corespondentul din Burdideni al ziarului „Ziua", organul legaţiunei austro-un-gare din Bucureşti, comunică ziarului său, că ia l ia tna (Bucovina), a avut o convorbire cu mai mulţi prisonieri Ruşi, care i-au spus că starea armatei ruseşti, din faţa Cernăuţulu', e foarte critică, din cauza lipsei de hrană şi muniţiuni. Unul din prisonieri a adogat, că stau toată ziua şi noaptea în şanţuri, îndurând foamea şi lipsa cea mai mare şi îngheţând de frig.

In acelaş timp i se spune corespondentului, că zilnic trec, spre Cernăuţi, noui şi numeroase trupe austro-ungare.

* Budapesta. — Oficial. — Se comunică delà

cartierul general : Pe frontul nostru din Polonia a fost ieri linişte. In vestul Qaliţiei şi in Carpati s'au dat lupte, cari însă au rămas nehotărâte.

Trupele noastre din nou au evacuat oraşul Cernăuţi. — Gen. Höfer. (Bir. de presă al min. tíe int.)

înfrângerea Ruşilor în Carpati.

Budapesta. — De pe câmpul de răsboiu delà nordost se anunţă: Ieri Joi, i-am respins pe Ruşi în comitatul Ung, până la Sinna. Aci îi aşteptă artileria noastră cu o forţă puternică, în poziţii admirabil de favorabile, aşa că Ruşii în sfârşit au ajuns între două focuri. Impresu-rarea lor am executat 'o cu succes deplin. Dimi­neaţa s'a desfăşurat în s trâmtoarea de munţi o luptă mare şi trenul nostru pancerat a pătruns înainte. Honvezii din Ardeal înaintează cu o însufleţire mare. Lupta a ţinut şi după ameazi şi cercul de fier s'a încins tot mai strâns în jur de Ruşi. Duşmanii noştri au avut perderi enor­me şi biruinţa noastră o putem aştepta în fie­care clipă.

Budapesta. — De pe câmpul delà nord-ost se anunţă: Trupele noastre îi resping pe Ruşii, ce au năvălit în tară, pe toată linia, ln comita­tul Ung i-am alungat peste graniţă,' iar pe ca­zacii rătăciţi prin păduri îi prind jandarmii no­ştri. Viaţa adminitsrativă în comitatul Ung e normală şi navala Ruşilor aşazicând n'a lăsat nici o urmă. in comitatul Zemplén Ruşii au fost înfrânt'' de focul artileriei noastre şi acum fug spre hotarele ţării. Noui şi noui trupe îi urmă­

resc şi alungarea deplină.a Ruşilor e numai chestie de timp, şi aceasta cu atât mai mult, cu cât trupele ruseşti n'au nici o legătură cu cei­lalţi Ruşi aşa că nu pot primi ajutor.

In comitatul Sáros au pătruns deasemenea trupe duşmane prin strâmtorile delà hotare, dar artileria noastră i-a aşteptat în poziţii pregătite înainte şi împreună cu trupele noastre de glo-taşi şi honvezi i-a respins deplin, aşa că în co­mitatul Sáros aşazicând aproape nu se mai gă­sesc trupe duşmane.

Ştirea biruinţelor a produs mare bucurie în cartierul principal. încrederea populaţiei e de­plină şi afişul comisarului regesc, care îi provo­case pe locuitori să fie liniştiţi, aşa zicând n'a mai fost de lipsă, ne mai trăgând nimeni la în­doială că năvala Ruşilor nu are nici o impor­tanţă şi nu prezintă nici un pericol.

Serbia a cerut pace la Viena? Sofia. — Ziarul „Pol i t ica" ale cărui l egă tur i cu anu­

mite cercuri conducătoare sunt cunoscute, se crede au tor iza t a a r ă t a că Serbia în ult imul timp a cerut in­direct la Viena întfheierea păcei .

La Viena s 'a cerut Serbiei u rmă toa re l e condi t iuni : DToti membrii familiei regale să părăsească Serbia. 2) Să fie predaţi autorităţilor austro-ungare toti aceia

cari sunt implicaţi în afacerea crimei delà Serajevo. 3) Serbia să renunţe pentru totdeauna la regalitate

şi să rămâie simplu stat federal al Âustro-Ungarîei. 4) Macedonia să fie dată Bulgariei în schimbul unei

convenţii comerciale pe care s'o încheie cu Austro-Un-garia.

Această ş t i re a z iarului „Pol i t ica" a de te rmina t pe d. Ristiei, min is t ru l Serbie i la Bucuxajt i , ,să-i daia o deamint i re categorică.

Luptele în Flandria. Berlin. — Din Amsterdam se anunţă: Ziarul

londonez „Morning Pos t" publică un raport, in care recunoaşte că Germanilor le-a succes să înainteze pe linia Ypern-Dixmuiden. In raport se spune mai departe că Germanii au condus trupe număroase în direcţia aceasta, iar după atac aliaţii au fost constrânşi să se retragă, ce­dând un teren de 4 chilometri. Focul artileriei a fost îngrozitor şi de ambele părţi au fost mari perderi. Germanii au primit ajutor şi le-a reuşit să-şi aşeze artileria în poziţii mai favorabile. Tranşeele Germanilor au fost împinse tot mai înainte, din oari atacă neîntrerupt poziţiile alia­ţilor. Aliaţii au încercat să împuşte asupra po­ziţiilor germane cu mitraliere întărite în b.lrci, dar artileria germană a împrăştiat curând băr­cile.

Franţa şi Vaticanul. Roma. — Se vorbeşte că Franţa doreşte

să restabilească relaţiile diplomatice cu Vatica­nul. Vaticanul a respins însă apropierea cerând ca Franţa mai întâi să supună unei revizii poli­tica sa bisericească.

Japonia cedează Australiei insulele ocupate.

Londra. — Ministrul de răsboi al Australiei comunică, că Japonia a cedat Australiei insu­lele pe cari le ocupase în Marea sudică.

Turcii au trecut peste canalul Suez. Roma. — Armata turcească de sub comanda

lui Izzet Paşa, compusă din 70,000 Turci, 10,000 Beduini şi 500 dromedari, după cum se afirmă, ar fi trecut canalul Suez.

Ger pe frontul delà Yser. Berlin. — Din Rotterdam se anunţă: Cores­

pondentul ziarului ,Tijd" anunţă din Dunkerque: Furtunile cu zăpadă ţin neîntrerupt, îngreunând operaţiunile. S'a lăsat un ger aspru. Pământul nămolos a îngheţat şi bruşii de pământ înghe­ţaţi împiedecă înaintarea cavaleriei şi aşezarea tunurilor.

De fapt, e de admirat cum pionerii germani sfidând moartea au încercat în timpul din urmă să construiască poduri peste ţinutul inundat şi peste Yser. Ei îşi continuă munca în cea mai năpraznică ploaie de gloanţe. In cursul dueluri­lor dintre artilerii oraşele şi satele au suferit foarte mult, dar mai cu seamă au fost bombar­date Nieuport şi Beume. In această din urmă

localitate a locuit familia regală belgiană şi aci a primit regele Albert vizita preşedintelui Pc-in-caré.

Evenimentele din Turcia.

Constantinopol. — înaltul comisar otoman în Egipt a sosit aci cu personalul. Manifestaţiunile patriotice pentru declararea răsboiului sfânt, continuă în provincie. La Ierusalim s'a zis ru­găciuni în marea moschee a lui Omar pentru victoria Turciei. La Galipoli s'au făcut ovaţiuni consulilor austro-ungar şi german.

* Aparate de telegrafie fără fir au fost găsite

în casa unui grec la Mesaburum pe Bosfor. Vi. novatul a fugit.

m Numărul şcoalelor franceze închise este nu­

mai la Constantinopol de 53. S'au" mai închis 6 şcoli engleze şi 5 ruseşti. Şcolile din provincie ale triplei înţelegeri, au fost de asemenea în­chise.

Succesul noului împrumut de răsboi este de pe acum asigurat. împrumutul a fost deja scris de două ori.

Constantinopol. — O întrunire s'a ţinut sub preşedinţia şeicului islamului la care a partici­pat trei foşti şeici islami şi mai mulţi demnitari religioşi şi ulemale. S'a primit în unanimitate textul proclamaţiunei pe care corpul ulemalelor o va adresa pe baza fetvalei cunoscute naţiuni­lor musulmane cu privire la răsboiul sfânt.

* După cetirea fetvalei proclamând răsboiul

sfânt, tinerimea şcolară a distrus coloana come­morat ivă a tratatului ruso-turc delà Unkiar Skelesi.

Luptele în Serbia. Budapesta. — De pe câmpul de răsboiu delà

sud se anunţă oficial : Luptele delà Kolubara continuă favorabil pentru noi. Şi ieri, deşi duş­manul opune o rezistenţă, viguroasă, am câşti­gat teren în toate punctele. Am făcut 900 pri­sonieri şi am capturat un tun.

Vremea extraordinar de nefavorabilă, pă­mântul mlăştinos, precum şi împrejurarea că furtunile cu zăpadă împedecă orice orientare de pe înălţimi, ne îngreunează operaţiunile, dar cu toate aceste dispoziţia soldaţilor, după şti- ; rile, ce sosesc din linia de foc, e excelentă. (Bi- ; roui de presă al guv. ungar.)

Trupele noastre peste Crnagora. Serbia. — După comunicatul generalului Po- ;

tiorek coloanele ce înaintează spre sud delà Va-> lievo s'au apropiat de Kosierici. Aripa aceasta a armatei noastre a trecut peste lanţul de munţi Crnagora.

Ofenziva noastră pornită din mai multe parti a re de fapt rezultate uimitoare şi chiar şi co- * mandamentul armatei noastre e uimit de des­toinicia şi dorul de luptă impunător al soldaţilor-' noştri.

Comunicat rusesc, despre luptele din Gallţla.

Berlin. — „Lokalanzeiger" scrie: Un corau- ' nicat din Odessa anunţă următoarele: '

1. Germanii au încercat o ofensivă primejdioa- ', să cu scopul de a opri înaintarea vertiginoasă aar- \ matelor ruseşti cari ameninţau teritorul german., Trupele germane au dat atacuri foarte violente şi 1

avangardele ruseşti au fost nevoite să se retragă pe râul Bzura. i

Din Varşovia au fost trimise noui trupe şi o- • fensiva a fost luată pe întreg frontul.

Trupele germane luptă cu ultima îndârjire şi \ sunt la sfârşitul (?) sforţărilor lor. Statul-major rusesc se aşteaptă la prima victorie mare asupra trupelor germaine care în retragerea lor au suferit mari pierderii?).

Pentru a salva situaţia trupelor germane, nu­meroase trenuri transportă trupele din Belgia spre. frontiera orientală.

2. Pe frontul austro-rus situaţia este favorabilă, (?) Ruşilor, trupe însemnate ocupă efectiv tre-cătorile Carpatilor şi peste câteva zile invazia pe teritorul ungar va da rezultate surprinzătoarei?)

3. De pe frontul franco-german se anunţă noui, succese (?) ale aliaţilor. Francezii au reuşit {?},j

în multe locuri să scoată din tranşee pe Germani, gratie artileriei lor excelente.

Se pare în general că trupele germane au în­ceput să resimtă (?) sforţările lor.

Ruşii s'au speriat de fortăreaţa delà Muncaci. Muncaci. — Un subofiţer rus prisonier a

povestit, că comandantul regimentului său a găsit în apropierea Muncaciulni o fortăreaţă necunoscută, care nu era menţionată pe har ta mii'itară ce o avea la dânsul. Comandantul rus avea credinţa, că o nouă fortăreaţă îi ameninţă trupele sale şl, deci s'a re t ras de aci.

înfricoşata fortăreaţă e. cum se ştie, ve­chea fortăreaţă a lui Rákóczy, care acum e în­trebuinţată de temniţă.

Nouile bugete române. Bucureşti. — Toate ministerele precum si

toate autorităţile au fost invitate de către mi­nisterul de finanţe să-şi întocmească nouile bu­gete, cari vor fi terminate în cursul acestei luni.

La fiecare departament se vor face economii la materiale între 20—25 la sută şi la personal între 16—20 la sută.

Panica delà Caşovia.

Caşovia. — In Caşovia — după cum spun ziarele de acoio — o veste stupidă şi răută­cioasă a pricinuit panică între locuitori. Popu-laţia 'a asaltat trenurile şi fără de nici un motiv a părăsit oraşul. Pent ru împiedecarea acestei panice nemotivate primarul oraşului a lansat o publicatiune în care în baza raportului pri­mit delà comandantul corpului de armată snu-ne, că nu e nici un motiv ca populaţia să pără­sească O I Ä U I . Răspânditorii de atari vesti alar­mante vor fi arestaţi şi pedepsiţi cu asprime.

INFORMAŢIUNI. Arad, 28 Noemvrie 1914.

La groapa unui elev. Beîus, 24 Nov. 1914.

Vineri , 20 Nov. n. a avu t loc î n m o r m â n t a r e a p rea iubitului şi de toţi r e g r e t a t u l Nicolae Dîamandî, elev în clasa I V - a a l iceului din Beiuş . A fost unicul fiu — ce greu vine vorba as ta — al dlui losif Diamandi, re­vizor exper t şi contabi l -procuris t al inst i tutului de bani „Bihoreana" din Oradea -mare , u n a din cele mai r e p u ­tate capac i tă ţ i f inanciare l a noi.

P â n ă ma i zilele t recute nime nu bănuia aces t g r a b ­nic şi t ragic sfârşit al delicatului şcolar. Mar ţ i , 17 Nov. n. fu lovit de o boală ce nu iartă. In res t imp de 48 de ore îl şi re.pu*e. Abia în p r imăvară , cu zilele, micul şco­lar se rupse ca un r a m u r fraged, se stinse ca o lumină blândă în manile superior i lor din in ternatul gr .-or. din loc. Nicolae, unicul şi adora tu l Nicolae plecă cu câteva clipe îna in te de sosirea păr in te lu i său gTăbit l a patul celor mai n e î n d u r a t e durer i , ca să vază cu a i săi ochi cea din u rmă l icăr i re a a t â to r spe ran ţe ce acum se duc.

L a funerari i le scumpului adormit au par t ic ipat în­treg corpul profesoral , t iner imea şcolară sub drapelul insti tutului, p recum şi un mare număr de intelectuali din loc şi din O r a d e a - m a r e i s t imători ai g reu încerca­tei şi în t r i s ta te i familii Diamandi .

Cuvân ta rea funehrală a dlui Moise Popoviciu, p ro ­fesor de re l ig iune , precum şi cuvântul de bun r ămas al d i r igentului de clasă Dr . Gh. Her tcou au stors laerămi de du re r e pen t ru p i e rde rea acestui bun, blând şi g in­gaş elev.

Sub g r e u t a t e a aces tor impresii a m avut clipe sfâ­ş ie toare; doa.T unele din cele mai mişcătoare clipe din viaţă văzând bă t rân i pes te 70 de ani lăcr imând la groapa unui băia t d r ăgu ţ de 14 ani.

Scump elev, î n^scu r t a ta t recere prin lumea a c e a ­sta abia ai a t ins cu picioarele tale glia aceas ta păcă­toasă în cău ta rea luminii ce ţ i -o putem da noi aici pe pământ, cand fuseşi chemat la mai multă lumină.

Noi te văzu răm a p ă r â n d şi d i spărând. Din marele suflet a l neamulu i nos t ru se mai stinse o m'că schin-tee şi durer i lor noas t r e ai adăoga t încă o durere .

Vremea se înăspreşte . . . în toate păr ţ i le . Cei dintâi fulgi de zăpadă răs le ţ i ţ i în vue tu l vântului par 'că se inTtrtesc în cău ta rea unui loc ma i trainic pen t ru o lunga •i cumplită i a rnă . D a n g l t u l larg şi ja ln ic al clopotelor...

ah, clopotele... poez ia sombră şi adâncă a prohodului nos t ru , acordur i l e în tunecoase a l e cântăriloT sfinte cu •cari şcolarii pe t rec la g roapă pe unul din ei... toate.. . toate î ţ i împing gândur i le către afunzimile insondabi le ale vieţ i i .

Si cum veşnic to t explicăm deşi nu isbutim să ex­plicăm nic iodată nimic, r e semna t în vo in ţa Celuia ce în­d reap tă paşi i noş t r i aici pe pământ , te r e t r a g i abătu t şi d iscordât în lăunt ru l gândur i lor t a l e . Ş i văzând cum chiar şi zilele celor mai nev inova te visuri , cum as tăz i idealur i le a tâ to r t i ne r e ţ e se a r u n c ă în va lma perrel mai de grabă , ca ori icând, î ţ i vine să te împace «MI vorba veche a poetului din v r e m u r i :

—„Ce poa te în ţe lepc iunea , ce poa te şi b ia ta min te Când Prăpăs t i i pr ivesc ochii şi 'napoi şi înainte. . ."

(dr. c. p.)

/ Ordinatiune ministerială.... ce nu se respectă: /Ni se scrie: Ministrul de culte şi instrucţiune pu­blică, Jankovich, observând — poate — nonsensul legii apponyiene, — care este plaga învăţământului nostru — a voit să aducă aceleia o îmbunătăţire prin ordinaţimea sa dată în 13 August 1914 nr. 114.000 în care dispune ca limbile nemaghiare să se propună în şcolile poporale de stat ca limbi au­xiliare şi ca obiecte de învăţământ. Fireşte, că şi ordinaţiunea aceasta, ca multe altele, e plină de lacune şi ascunzişuri şi numai la aparenţă se vede, că ăr fi un pas înainte. Dar chiar să însemne ordi­naţiunea aceasta ceva îmbunătăţire, nu poate să fie spre folosul nostru, dacă nu se respectează de inspectorii noştri. De ex. în comitatul Sătmar nu ştiu nici un învăţător de stat, care să-şi fi luat niţică osteneală să propună limba română ca o-biect de învăţământ. Ba, întrebându-l, pe d. Nagy Péter, învăţător de stat la şcoala din Lipou care din „consideraţii mai înalte", vreau ' să zic „patriotice" şi-a părăsit confesiunea — că pentru ce nu propune limba română, mi-a răspuns, că in­spectorul comitatului nostru nu le-a impus aşa ceva. E de mirat! Sau se dă uitării, că în comitatul nostru suntem 60 procente români, cari aşa schimonosit cum vorbim, dar totuş cu drag vorbim limba mai­cii noastre? Aşa se vede, că ordinaţiunea nu se referă la noi; e bine, că s'a dat în vileag ca bietul Românaş să lege nădejdi de ea şi să se gândească la un viitor mai omenos şi mai bun... — Coresp.

Mizerabilii denuntianti. Ni se a n u n ţ ă , că t r ibunalul militar din Seghed in a ach i t a t pe părinteleloan Măran din Ciclova, aflând de n e b a z a t ă acuza ridicată şi spr i ­j ini tă de 2 soldaţi contra d-sale, -că i -ar fi î ndemna t pe aceş t ia la nefidel i tate . N'am dubi tat nici un moment în nev inovă ţ ia păr in te lu i Măran, cunos'cându-l de om în­ţelept corect şi precaut . Pen t ru sufer inţe le de pes te 10 săptămâni î ndu ra t e în temni ţa din Seghed in se rvea-scă-i de m â n g ă e r e împre ju ra r ea , că dreptatea învinge.

Acesta încă e un caz cu mizerabilii denunţianţi.

Ce cheltuieli are Anglia zilnic cu răsboiul. D. Asquith, primul-ministru englez, a declarat la Camera Comunelor că cheltuielile răsboiului se ridică la un milion de lire pe zi, adică 25 mi­lioane franci, cifră care nu depăşeşte prevede­rile guvernului. Creditul de 225 milioane de lire cerut de guvern, va fi suficient până în luna A-prilie.

Mohamedanii din Bosnia şi Hertegovina tri­mişi contra Rusiei. Se anunţă din Constantino-pol: Din ordinul ministrului de răsboiu, topi re­fugiaţii musulmani din Bosnia şi Hertegovina aflaţi în Turcia, vor fi încorporaţi în rândurile armatei otomane şi trimişi contra Rusiei. Vor fi încorporaţi de asemenea şi Musulmanii su­puşi puterilor triplei înţelegeri, ce au fost făcuţi prisonieri de trupele germane, în timpul luptei din Franţa. Numărul Mahomedanilor valizi, fu­giţi din Bosnia şi Hertegovina de teama tru­pelor sârbo-muntenegrene, aflaţi actualmente

în Turcia şi cari urmează să fie încorporaţi în armata otomană, e maximum de 10.000. Numă­rul mohamedanilor algerieni, făcuţi prisonieri de Germani şi cari vor fi vărsaţi Turciei, e de 2000.

Informafiuni despre cei dispăruţi. Cei ee doresc să afle ceva despre vro-un soldat d ispărut în răsboiu , să so tadreseze la Foglyokat gyámolító hivatal, Budapesta, VII ! . Köztelek u. 8. Se poate scrie şi româneş te . Ce­rer i le au să a r a t e : Numele soldatului , reg imentu l , com­pania, nrul poştei de campanie (Feldpost ) , locul şl a-nul naş ter i i lui, unde se crede că a dispărut: în Sârbia, Qaliţia? In sfârşit adresa lămurită a persoanei, cari doraşts lä ipunsul .

Dăruiri pentru răniţii delà spitalul din str. Deák Ferencz nr. 27, incurse delà 11 I. c. până la 25 luna c : Dnele Ioan Popovici şl Petran un sac de fasole, d. Vasile Berhan (Boro^eL: ;» 1 perină mare, 40 periníte şi mai multe albituri, d. Kampis Antal 200 buc ţigarete, dna Rasnyik Lajos 200 ţigarete şi 50 buc. corespondenţe, dna Mittner 100 ţigarete şi 4 coroane pentru procurarea de cărţi religioase pe senina răniţi­lor, d. Brandeisz Henrik mai multe reviste ilu­strate, surorile Wallinger şi dna Simkó F!kw prăîituri, d. Dr. Herz Andor 90 cafele pentru ojină, dna Wirth József, d. Lukács Száva, Szé­kely Demeter, Sokac Pál şi Herling Mihály o-jină. Tot ojină au mai dăruit următorii prin co­lecta dnei Mittner József: Vágó Mariit, văd. Preiszinger Péter, văd/ Szönyi Mih/uy, Ortut-tay Mariska, Kosa Lukrécia, dna Müller An­drás, ^na Albert Lajos, dna Princz Andrár, dna Kurumzi Mihály, dna Joó Qyözö, Ina Hen­rik József, dnele Emtuzse Ferencz, Mittelbruu János, Wirth József, Kapp János, Withmann János, Böhm Vilmos, Sukosd Béla, Újlaki, Nagy Lajos, Papp János, Pera Boşneac, Ioan Curţi-cean, Rudolf Károly şi dna Schiler Mátyás. Delà dna Eugenia Kera 1 sac de cartofi si 1 sac de fasole.

Trimitem pe această cale mulţumiri căldu­roase tuturor marinimoşilor donatori. — Con­ducerea spitalului.

Adunarea Comunităţii de avefe a fostului confiniu sârbo-banatic (Biserica-Albă) s'a ţi­nut din considerare faţă de situaţia răsboinică în convieţui din Seghedin al Comunităţii sub preşedinţia dlui C. Lukics, care a rostit un dis­curs patriotic, subliniind credinţa către tron şi patrie a urmaşilor grănicerilor sârbi. Comisa­rul guvernial, prim-comite Dr. Z. Medve a mul­ţumit, declarând că patriotismul urmaşilor de grăniceri este mai presus Ide ori ce îndoială. In fine mulţumeşte pentu tfarul de 30.000 cor. votat familiilor celor concemtraţi şi 3000 cor. „Crucii roşii". S'a trimis o deDe*-* omagială monarhului, delà care a sósát răsnuns o mul­ţumită călduroasă.

Dar frumos pentru „Crucea roşie". Românii din comuna Greovaţ, în Bănat, au dăruit ^ ri­tm „Ccrucea roşie" 5827 căp. de varză, 350 kg. de cartofi şi 100 kgr. fasole. Laudă acestor bravi şi vestiţi Români şi recunoştinţă tuturor conducătorilor lor.

Alegere de capelan în B.-Colmlos. Ni se scrie: La 9/22 Nov. a. c. s'a ţinut în B.-Comloş alegerea de capelan pe lângă preotul George Bălan. A fost ales cu unanimitatea voturilor d. Vasile Medrea.

Ca şi în trecut aşa şi acum — Comloşenii au dat dovadă de multă dragoste pentru fiii buni ai comunei lor.

Toţi trei preoţii, în frunte cu protopopul şi întreg corpul învăţătorilor — sunt comloşeni.

Pildă rară în comunele noastre, dar vredni­că de amintit; ceeace le serveşte •Comloşenilor spre laudă.

Eroii noştri. Au fost decoraţi cu medalia de argint pentru vitejia dovedită în faţa duşmanu­lui: Caporalul losif David delà reg. de inf. 21; sergentul m. Andrei Jabca; sergenţii Ioan Ci-cora, Ştefan Tanco delà reg. de inf. 25; iníaní. Augustin TibuSca delà reg. 36;fruntaşul Ioan Ma vran delà reg. 68 şi losif Bostar, Ioan Socoi; gornistul George Pleva; caporalul Ştefan Va­siéi; losif Ceica dragon reg. 13; Ioan Qaidan husar reg. 15; losif Clement tunar, Ştefan Ci­tiră şi infant. Roman Florian de reg. 7; sergent titular H. Burduşan reg. 62 (cl. I.); sergenţilor Ştefan Zălăiţa, George Giuriţan delà reg. 52 cl. I.); inf. losif Rus 35 (cl. II) tunar Pavel Iacob div. 9 (cl. II.)

Răniţi: Medicul asistent Ioan Florian delà reg. de gloate nr. 8 şi stegarul î. r. Ioan Mai tin delà reg. de gloate 28; stegar Ioan Hent delà reg. 61; subi. în r. H. Căldărar tunar reg. 15; stegar Iofis Moldovan delà reg. 62.

In captivitate: Pavel Straca subi. reg. 52 la Niş.

Laudatoriu delà comandă au primit: Luca Stegar, fruntaş reg. 87; sergent major Iacob Seucar delà reg. de dragoni 5 Ioan Bea delà, bat. de vânători 24; sergent Ioan Noga réf. 10.

Dumineca, 29 Noemvrie Ï9T4.

«O T u g a r e către e p i s c o p i i n o ş t r i " . Sab tit­lul acesta publică „Gazeta Transilvaniei" în numărul de Joi un prim-articol, în care adre­sează episcopilor bisericilor româneşti ruga-rea, să se îngrijească de preoH, cari să viziteze spitalele, în cari se află soldaţi bolnavi şi răniţi prin diferitele localităţi ale monarhiei, pentru a le da acestora mângâierea necesară...

Ce Priveşte biserica noastră, — scrie „Tel Rom." — suntem autorizaţi să declarăm, că s ' a u f ă c u t de m u l t p a ş i i n e c e s a r i î n d i r e c ţ i a a -c e a s t a .

Prohibirea aurului din Turcia. Se anunţă 'din Constantinopol: Exportul aurului a iost strict interzis. Cheile caselor de bani luate cu chirie la bănci şi cari aparţin supuşilor străini vor fi remise autorităţilor. Contrar svonurilor după cari guvernul otoman ar avea intenţia să sus­pende serviciul cuponului datoriei publice se constată în cercurile bine informate că singura măsură hotărâtă de guvern este ca plata cupo­nului să nu poată fi făcută pe pieţele străine, ci numai exclusiv la Constantinopol. Măsura a-ceasta ţinteşte să împiedece fuga aurului în ţă­rile beligerante.

Diferite. Membrii liniei franceze a casei de bancheri Rotschild, au renunţat la baronatul austriac, ceeace a produs mare consternare la Ovreii delà noî.

— Vaporul „Iosefina" al societăţii de navi­gaţie austro-^americane, s'a isbit între Rovigno şi Pola într'o mină, scufundându-se precis la a-celaş loc unde s'a scufundat şi Baron Qautsch. Numai 5 oameni au putut fi scăpaţi.

— Vaporul salon, Metkovich, al societăţii Lloydului austriac, transformat în vapor de spi­tal, s'a isbit în apropierea ţărmurulm dahnatin într'o mină şi s'a scufundat. Majoritatea echi­pajului a fost salvată. >

— Rezultatul semnărei împrumutului de răs­boi în Ungaria întrece 800 milioane coroane, ceeace se consideră ca un rezultat strălucit.

— „Berliner Tagblatt", declară, că răsboiul nu se va termina şi nu este permis să se termi­ne fără o învingere desăvârşită asupra Rusiei.

— Olanda a oprit exportul de scrâmbii (he­ringi).

— Din Durazzo se anunţă, că în Tirana au isbucnit tulburări din cauza atitudinei prietineşti faţă de Sârbi a lui Essad paşa.

— „Kölnische Zeitung" declară ştirile des­pre dorul de pace al Germaniei de o idioţie po­litică superioară.

— Se discută ideea de a se face cursuri de subofiţeri şi ofiţeri cu glotaşi chemaţi acum sub steaguri.

— Un personaj competent spune, în „Lo­kal-Anzeiger" din Berlin, că după înfrângerile suferite de Ruşi la cele două aripi, este numai chestie de timp retragerea trupelor ruseşti din Polonia şi Qaliţia, incluzive Lemberg.

— Un încrucişător italian a ancorat la Dur-razo pentru a veni la caz de nevoie, întru aju­tor Italienilor din oraş

Ultima oră. ATITUDINEA RÄSBQTNICÄ A PARLAMENTULUI

PORTUGHEZ.

Lisabona. — In şedinţa de azi a parlamentului pri-mul-ministru, d. Machardo a făcut următoarea decla­raţie:

— Cinstea Portugaliei cere să pecetlulm eventual cu sânge conventlunea noastră cu Anglia.

Parlamentul a autorizat guvernul să ia măsurile pe cari le va cere situaţia internaţională.

TRUPELE RUSEŞTI DIN CARPATI AU TOST DES­FĂCUTE DE GROSUL ARMATEI.

Caşovia. — Despre luptele din Carpati mereu so­sesc ştiri favorabile. Trupele noastre au trecut prin defileul Ujoc şi Înaintează in Gallţla. Ieri am reuşit In Zemplén să împingem pe Ruşi până la Sina, unde ar­tileria noastră i-a lovit din flanc. Noi încontinuu primim noul trupe, cari alungă pe Ruşi spre defllee, de unde Inamicul nu mai poate spera ajutoare. Forţele ruseşti cad operează in Ungaria au fost tăiate de către grosul armatei ruseşti.

Comitatul Sáros e aproape curăţit de Ruşi.

GUVERNUL t U R C CONFISCĂ LINIA FERATĂ SMIRNA-AIDIN.

Constantinopol. — Se a n u n ţ ă că guvernu l turces« a tonfiacat l inia ferată Smyrna-Aid in , a cărei conce­siune fusese pre lungi tă v a r a t r ecu tă . Cu aces t pri lej t r ebue să se observe că P o a r t a se foloseşte astfel de r ep resa l i i con t r a Angliei , pen t ru eonf iscarea a două d r e a d n o u g h t u r i i a n e x a r e a Ciprului şi v io la rea statului Egip tu lu i .

BĂNCILE CU CAPITAL GERMAN CONTROLATE DE ENGLEZI.

Viena. — „Times" află din Cairo că guvernu l eg îp -tian a constituit un control englez pentru toate sucur­salele hăncei „Orient bank" , eu capi tal ge rman . LUPTĂ COLOSALĂ P E FRONTUL YPERN-LABASSE

Coppenhaga . — „Daily Chronicle" anunţă: P e fron­tul Ypern—Labasse s e dă o luptă extrem de crâncena. Germanii întrebuinţează un sistem nou de tunuri, cari au efect teribil.

ACŢIUNEA RUŞILOR STAGNEAZĂ.

Budapes ta , — In Cracovia sosesc zilnic mari trans­porturi de prisonieri ruşi. Ieri au fost aduse aici 20 de tunuri capturate delà Ruşi. Trupele ruseşti din sudul Poloniei suferă mult din cauza lipsei de alimente. Din cauza îngheţului Ruşii nu-şi pot săpa tranşee.

HINDENBURG — MAREŞAL.

Hanovra . — împăratul Wilhelm a numit pe gen. Hin­denburg — mareşal.

PORTUGALIA A INTRAT IN RĂSBOIU.

Viena. — Lui . F r a n k f u r t e r Ze i tung" i s e comunică: Ziarul oficios portughez ,JEmbros" anunţă, că Anglia a adus numeroase trupe portugheze la Alexandria şl le-a debarcat în Egipt. Aceste trupe portugheze vor opera cu trupele engleze în contra Turciei.

De asemenea şi ziarul oficios bulgar „Ut ro" publi­că ştirea debarcare! de trupe portugheze, in Egipt.

SOSIREA MUNITIUNILOR ROMÂNEŞTI LA P R E ­DEAL.

Bucureş t i . — Legatfunea germană din Bucureşti anunţă, că cele 22 de vagoane cu munitluni de artilerie, comandate de guvernul român Ia uzinele Krupp, au fost expediate. Vagoanele acestea au şi sosit la Predeal şi vor intra Imediat in tară.

ŞEDINŢA CAMEREI.

Budapesta. — Azi, Sâmbătă , camera a ţinut sedinţS sub p re şed in ţ i a lui S imonsi t s . Au fost p r ez in t a t e r a ­poar t e l e comisiilor despre proiectele de legi. Vorbe ­şte (pe scurt) Géza Po lóny i } re la t iv la îndemniza re .

Contele Şt. Tisza deiclară, că proiectele de legi sunt u rgen te , deoarece dispoziţ i i le lor sunt de o inomisă n e ­

ces i ta te publică. P r e z e n t a r e a u rgen t ă a rapoar te lo r ft fost o dator ie a guvernulu i , desbaterea , însă nu e u r ­gentă .

P e n t r u şed in ţa de Luni a u fost puse la oTdinea zilei numai p r zen t a r ea de pro iec te .

POSTA ADMINISTRAŢIEI. Marţian Andru, Qepiş. Am primit 7 cor. a-

bonament pe cvart. IV 1914.

Redactor responsabil: Constantin Savu.

S'a început expediarea „Calendarului partidului

national román" pe a. 1915. Dintre toate călindarele româneşti acest că-

lindar este cel mai frumos, mai bogat, cu o mulţime de tablouri şi fotografii actuale, dar în acelaş timp Călindarul partidului este şl cel mai ieftin.

Pentru cele trimise sub bandă (+) Librăria nu primeşte răspunderea. Cine doreşte să pri­mească recomandat, să adauge la prêt încă 25 fii.

Delà 4—15 ex. se trimit în pachete de poştă. Cine comandă 10 ex. şi trimite banii înainte,

primeşte 2 ex. gratuit, adecă de tot 12 ex. Cine comandă 20 ex. şi plăteşte înainte, primeşte de tot 24 ex.

Pe aşteptare nu putem trimite, cine doreşte deci să-1 aibă în casă, să trimită preţul înainte.

1—9 ex. cu rambursa nu trimitem. Delà 10 ex. în sus trimitem şi cu rambursa, dar în acest caz porto poştal costă mai mult.

Deci cine doreşte o podoabă a casei pentru sf. sărbători precum şi o caldă mângâiere în aceste zile de groază a răsboiului, să-şi procure acest călindar trimiţând înainte preţul de S0 iii., iar pentru România 1 leu 20 bani, (aci e soco­tită şl plata pentru poştă) la adresa: Librăria

'„CONCORDIA", Arad, str. Deák Ferencz nr. 20.

Mulţumită publică. Pentru „Ambulanta Petran" din Cluj au bine­

voit a contribui următorii: Suma evitată până acum Cor. 1.918.78 fii.

I. Pe lista inst. cred. şi econ. „Economul" : II. Sa P. S. Episcop Dr. Dem. Radu, Orádea-

rnare cor. 200.— D. Ioan Păscălău, Săcuien „ 5.— On. „Zlăgneana" inst. cred. şi economii

Zlatna „ 10.— D. Dr. Traian Păşcutiu, Oradea-mare „ 3.— D. Iulian Marţian, dir. ex. „Mercur"

Năsăud „ 20.— Contribuiri mărunte prin fii. Oh er la

„Economul" „ 2.06 II. Pe lista parohiei gr.-cat. rom. Cluj:

D. Alex. Teotelecan, preot Căpuşul-mic „ 20.—

D. Toedor Lăpusan, Cluj „ 2.— D. Ioan Galiş, Petridul-mare „ 10.— D. Mitru Irimieş, Tăuţi „ 6.72

Total coroane:2.197.57 fii. Rugăm pe generoşii contribuenţi să binevo-

iască a primi adânc simţitele noastre mulţămite. Apelăm şi pentru viitor la ajutorul public, fără de care „Ambulanţa" nu se poate susţine.

Cluj, 26 Noemvrie 1914. Aemimstra\ia„Ambulanţei Petran".

E 2304—1

a r ţ i ş c o l a r e aprobate de ministerul de culte şi Ven. Consister din Arad, Oradea-mare şi Caransebeş (ediţiile cele mai nouă).

A n u a r ş c o l a r , Pentru 80 elevi Coroane 4.— ; pentru 120 elevi Coroane 5*—; pentru 160 elevi 6or. 6*— - A - v i a s ş c o l a r , — Iskolai értesitő (legat). Preţul 30 fii

De vânzare la „LIBRÄBIA CONCORDIA" Arad, Deák-Ferenc ^r. 20.

Duminecă, 29 Noemvrie 1914. P»í». 7

Farmacia la „Provedinţa dzeiască". BUDAPESTA, strada K rály numărul 86 Renumitele şi mult căutatele cosmetice p frmei întrec orice preparate franceze, au efect mînttecut: Alifie caraforată de faţa 1 teglă . . . . . . . . cor. 2.— Săpun Iulienne 1 bucata cor. 1.— Pudri Iulienne, In 3 culori, 1 cutie . . . . . . . cor. 1.60 Pastă de dinţi Helena 1 teglă , . . cor. 2.— Apà de păr împotriva cărunteţei 1 sticlă cor. 3.— Spirt întăritor pentru păr 1 sticlă cor. 2.— Mult cantatele pastile Migrain pentru păr 1 cutie . . cor. 2.—

R E I C H E N B E R G J A K A B BLÄNAR.

Magazin principal în BUDAPESTA, strda Hajó nr 16—18; sucursală:

strada Dohány nr. l /b. Primeş te s p r e păstrare p e vară h a i n e d e iarnă. Principiul m e u e servic iu prompt , preţuri foarte m o d e r a e — C o m a n d e l e din p r o v i n ţ ă s e e x e ­cută p r o m p t - Străformări s e e x e c u t ă cu pre­turi foarte c o n v e n a b i l e . — T o a t e lucruri le s e e x e c u t ă în ate ierul m e u . - P a l t o a n e cu blană s e e x e c u t ă după cel mai n o u c r o i u . (E 2306-12)

Sanatornl din Sibiiu (Nagyszeben),

aşezat în parcul orăşenesc („Stadtpark") pri­meşte în grije şi tratament medical următoa­rele morburi: morb de inimă, rinichi, stomac, zahăr, podagră (artrită), artériosclérose, em-phisemă, astmă, bronchită catarală chroni­ca, pleurită (şi exudativă)' morburi de arti­culaţii şi oase, scrofulosă (şi deschisă), mor­buri (şirană) de pele şi sânge; boale de rtervi; tabes, afecţiuni a măduhei spinărei şi parali-seri; morburi femeeşti; anemia, slăbire ge­nerală şi reconvaleşcenţă.

Prospecte şi amănunte prin direcţiunea sanatorului în Sibiiu (Nagyszeben).

Sa. 2 3 1 8 — 1 0 .

(He 2298-24)

Viţă americană altoită

p r e c u m ş i

Port-Altoî Şi

Butaş i - f l m er ic ani f u r n i z e a z ă r e n u m i t a

f i r m ă :

Caspari Friderich Mediaş, (com. Nagy'diküllö)

Selectiunea garantată. Cereai catalogul!

Gramofoane, Plăci. Chiar şi pentru plătiri in rate.

Ceeserniee „Strai", 'iul» I cor. I i sas, iuele-Utere i l filer!. Lunar aoae recepţii ie plici. Mar« magazia da erticlii pentru eperi şt lempe electrice pentru tourner/ Pentra clasornlcela fl gramofoaaele aoai sa d i garantit de la aal, Iar pentra reparaţia a garanţie de • ani. Atelier ie reptrure pentra ceasornice, bijuterii, gramo­foane. Schimb iu aar «I arglaf sdrobit. T a t a J ó z s e f , Cronometra t i orologicr artistic SegMeiiu (Sxegei) Dugoalcs-ter Nr. 11. Mumereese teriseri ie recuutttinti. Preteureui ilustrei gruti». Ptrmaaeat aoa-

m iu alâtf romlás sá .

in atenţiunea negustorilor !

Acoperirea trebuinţelor de ciocoladă şi zaharicale pen­tru preţuri de fabrică. :: :: In depozit: Kugler, Hel­ler, Tûrth şi Manner. :: ::

GÁBOR MIKLÓS Arad, Piaţa Andrássy, colţul Salacz utcza Telefon 1059. Telefon 1059.

(Oa 2270)

Premiat c a medal ia cea mare la expoziţ ia mi lenară din Budapesta !n 1890.

clopote. - Fabrica do scaune do fior pentru

Fiul lui Antoniu Novotny, Fabric. Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la turnarea de nou a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armonioase pe garantie de mai mulţi ani, provăzute cu adjustări de fier bătut, construite spre a întoarce cu uşurinţă în ori c e parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de crepare. — Sunt recomandate cu deosebire CLOPOTELE GĂURITE, de dânsul inventate si premiate în mai multe rânduri, cari sunt provăzute în partea superioară — ca violina — cu găuri ca figura S şi au un ton mai intesiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrarea mai voluminoasă decât cele de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 kgr. este egal în ton cu un clopot de 461 kgr. patentat după sistemul vechi. — Se mai recomandă spre facerea scaunelor de fier bătut, de sine stătătoare, — spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fier bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal. —

Preturi-curente ilustrate trimit gratuit.

/ S a a a ^ M g j M « g l i g l i a 7 1 ' » i M ' i l ' i J I

STEFAN SLADEK jun • fabrică de mobile V Â R Ş E Ţ , strada Kudrttzer numărul 44—46.

Cea mal renumita

nare fabrică de mobile din sudul Ungariei (Yerseez).

Vegăteste mobilele cele mai moderne >i luxoase cu preţuri foarte modelate.

Mare depozit de piane excelente, co­voare, perdele, ţesături foarte fine şi maşini de cusut. — (Sa 113) J

-S

i 1

H O T E L „ B O U L E V A R D " SIBIIU. NAGYSZEBEN.

Camere delà 3 cor. in sus. H» 2i87

Zidit d in n o u s'a deschis în 1 Mai 1914. Este situat în cel mai cercetat ş î mai frumos loc în oraş. Privelişte admirabilă. 6 0 camere elegante moderne. încă lz ire centrală, electricitate, apă caldă ş i rece, lift, garaj p. automobi le , automobi l la fie­care tren. Restaurant propriu excelent.

Roagă binevoitor sprijin arendatorii:

fc t

t

Pag. 8. .RÖMlrlGE» Duminec, 29 Noemvrie 1914.

J D L I i * . institut de credit şi economii societate pe acjii. Nr. 593/914. Convocare

de Iá adunarea generală extraordinară a institutului credit şi economii »IULIA« societate pe acţii.

In urma decisului tribunalului regesc ca for comercial din Gyulafehérvár de dato 14 Octomvrie 1914 Nr. 10942. - P. T. Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii »Iulia« societate pe acţii în Gyulafehérvár, se invită în sensul statutelor § 14 şi următorii la

a d u n a r e a g e n e r a l ă e x t r a o r d i n a r ă , care se va ţinea în 23 Decemvrie 1914 st. n. eventual în 11 Ia­nuarie 1915 st. n. înainte de ameazi la 9 ore în localul institutului.

Obiectele sunt următoarele: 1. Darea de seamă a Direcţiunii referitoare la paşii între-

prinşi în legătură cu urcarea capitalului social şi rezultatul ajuns. 2. Modificarea § 3—20 alineatul prim (1), 21 alineatul 3

şi 4 (trei şi patru din statute). 3. Cetirea şi verificarea statutelor, compuse din nou pe baza

modificărilor făcute în decursul adunărilor generale din trecut. Domnii acţionari, cari voesc a participa la adunarea în per­

soană ori prin plenipotenţiaţi sunt rugaţi a-şi depune la cassa societăţii acţiile şi eventual plenipotenţele până în 21 Decemvrie 1#14 la 5 ore după ameazi. La adunarea generală pot participa numai aeei acţionari, cari cu 6 luni mai înainte sunt trecuţi în registrul acţionarilor, şi cari au depus acţiile până în 21 Decem­vrie 1914 la 5 ore după ameazi la cassa institutului. Totodată se aduce la cunoştinţă, cumcă cu 8 zile înainte de adunarea ge­nerală extraordinară în localul institutului şi în orele de oficiu se poate vedea raportul Direcţiunei.

A l b a - I u li a, în 23 Noemvrie 1914.

I. Fălea m, p.

»IULIA institui de credit şi economii societate pe acţu.

N. F l o r e s c u m. p.

Sz. 593|9)4.

»IULIA« Meghívó.

takarék é s hitel n é z e t részvénytársaságnak rendkívül i k ö z g y ű l é s é r e .

A gyulafehérvári kir. törvényszék mint kereskedelmi bíróság­nak 1914. október hó 14.-én 10942. szám alatt kelt végzés kö­vetkeztében. T. cz. részvényes urak — meghivatnak az alapsza­bályok 14. és következő §§-ai értelmében a

r e n d k í v ü l i k ö z g y ű l é s r e , mely megtartatik 1914. deczembet hó 23-án uj. n. esetleg 1915. január hó 11.-én uj. n. szerint délelőtt 9 órakor az intézet he­lyiségében.

Tárgyai a következők: 1. Az igazgatóságnak jelentése az alaptőke felemelésére vo­

natkozó lépések megtételéről és az elért eredményi ől. 2. Az alapszabályok 3. §. — 20. §. (1) első bekezdése; 21.

(3. és 4.) három és negyedik bekezdésével §j§-ai módosítása. 3. Az alapszabályok felolvasása és hitelesítése, ujolag össze­

állítva, a megelőző közgyűlésekben eszközölt módosításokkal. A részvényes urak, a kik a rendkívüli közgyűlésen szemé­

lyesen vagy meghatalmazottjuk által megjelenni óhajtanak, fel­kéretnek, miszerint részvényeiket, esetleg meghatalmazásukat 1914. deczember hó 21. ig délután 5. óráig az intézet pénztáránál ti-teményezzék le. A közgyűlésen csakis azon részvényesek vehet­nek részt, a kik 6.hónappal előbb az intézet részvénykönyvében át vannak vezetve, — és a kik részvényeiket 1914. deczember hó 21.-ig délután 5. óráig az intézet pénztáránál letéteményezték. Egyszersmind a részvényes urak tudomására hozatik, miszerint 8 nappal a közgyűlés előtt az intézet helyiségében és a hivatalos órák alatt az igazgatósági jelentés megtekinthető.

G y u l a f e h é r v á r , 1914. november hó 23-án. »IULIA«

I Fulea s . k, ^AJ^^^^^^AAAJ»fh^^M^^AAAAA^^^^Kfe^^HAJfcAA^^fe ^^^^kAf^AAdfca M & A A J B A A A A A A A A A ^ A A A AA^ám^hA ^ — •— — • a n i B - -

takarék és hitelintézet részvénytársaság. N. F l o r e s c u s. k.

»•»•••••»»»»•«««»»••»Mlf«»it»«tww»i»»»Mi»»ii»w«»«i»«»;«M«M»»«»;ftM;««M|

I N S T I T U T D E A S I G U R A R E A R D E L E A N

R A N S S Y L V A N I A S I B I I U , s t r a d a C i s n i d i e i 1 - 5 .

:: :: (EDIFICIILE PROPRII.) n i :

Asifliifäfi împotriva focului, p e n - e d i f , c " ' r e c o I t e ' n , ă r î u r i ' m a ş i n i ' cele mai favorabile condiţii.

m o b i l e , e tc . pe lângă premii recunoscute de

AomiirÖri aOl in ra u i a t i i ( P e n t r u învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr-cat n u yUIOII QdUUifl f lPJII delà aşezămintele confesionale ou avantagii deose­bite), pe cazu l mor ţ i i şi cu t e r m i n fix, cu p lă t i r e s i m p l ă s a u d u p l ă a ca­p i ta lu lu i , a s i g u r ă r i d e p e n z i e şl d e p a r t i c i p a r e la câş t ig a s i g u r ă r i d e z e s t r e (copii), p e n t r u s e r v i c i u l mi l i t a r , a s i g u r ă r i p e s p e » e d e î m o r m â n t a r e

Asigurări de ace dente corporale, ^ ä r ^ ^ H u ; r ; , p i « S c Asigurări contra grindine! (de piaţă), Asigurări de papbă la apaducte. Sumele plătite pentru pagube de foc până la finea anului 1 9 1 3 K . 5 . 6 3 5 3 2 8 ' 1 2 Capitale asigurate pe viaţă achitate » 5 7 5 5 , 8 5 8 ' 2 7 c . x i « •« i i - , o , o ( foc . . . M 1 4 4 4 3 6 , 3 6 6 ' -Starea asigurărilor cu sfârşitul anului 1 9 1 3 ţ v i a ţ ă ^ 1 2 . 0 6 7 , 7 0 2 ' —

Fonduri de mtemeiare şi de rezervă » 2 . 6 9 6 , 4 5 8 ' —

Prospecte în combinaţiile cele mai variate se trimit şi se dau gratuit orice informaţii în birourile direcţiunei, strada Cisnădiei nr. 5. la agentura principală în Arad, Braşov, Cluj

precum şi la toate agenturile locale.

Persoane versate In acuisiţii, cari au legături bune, se primesc In serviciul institutului cu condiţii favorabile. (Ta 2 3 9 - 5 2 )

"'ífünORüHB!

3 41

i Tiparul tipografiei „Coecoraia" societate pe actil ta Arad. — Editor respoasabil: prof. ^VSILE STOICA.