cerinȚe zootehnice, componenȚa chimicĂ Și valoarea ... · conținutul în aminoacizi, micro și...

MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC DE BIOTEHNOLOGII ÎN ZOOTEHNIE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CERINȚE ZOOTEHNICE, COMPONENȚA CHIMICĂ ȘI VALOAREA NUTRITIVĂ

A NUTREȚURILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Ghid practic de date actualizate

MAXIMOVCA • 2018

Autori:Coșman Sergiu, doctor habilitat în agricultură,Bahcivanji Mihail, doctor habilitat în agricultură, academician AII,Coșman Valentina, cercetător științific,Garaeva Svetlana, doctor în biologie, Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie, AŞMMitina Tatiana, sef.laborator, Institutul de Chimie, AŞM

Ghidul practic este recomandat pentru editare de Consiliul Ştiinţific al Institutului Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară, proces verbal № 7 din 15 decembrie 2017.

© Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova, 2018

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Cerinţe zootehnice, componenţa chimică și valoarea nutritivă a nutreţurilor din Republica Moldova: Ghid practic de date actualizate / Coșman Sergiu, Bahcivanji Mihail, Coșman Valentina [et al.]; Inst. Şt.-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară. – Maximovca : S. n., 2018 (Tipogr. „Prin-Caro”). – 58 p.: fig., tab.

Aut. sunt indicaţi pe vs. f. de tit. – Bibliogr.: p. 57 (14 tit.). – 50 ex.ISBN 978-9975-56-609-4.

636.085(478)(036)C 35

3

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................................4

CERINȚELE ZOOTEHNICE GENERALE FAȚĂ DE NUTREȚURI .....................................................................................5

Standarde, normative ale conținutului și concentrației de elemente nutritive ..........................................................................5Nivelul de degradabilitate a proteinei în cele mai răspândite nutrețuri ...............................................................................................8Conținutul zahărului și amidonului în unele nutrețuri .............. 12Digestibilitatea orientativă a substanțelor nutritive a furajelor utilizate în rațiile animalelor ....................................... 15Clasificarea succintă a principalelor surse furajere ..................... 25Cerințe de bază față de calitatea nutrețurilor ............................... 27Cerințe față de nutrețurile combinate ........................................... 32

BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 58

4

INTRODUCERE

Este știut faptul că organizarea alimentației corecte a animalelor este posibilă numai atunci când se cunoaște componența chimică și valoarea nutritivă de facto a nutrețurilor utilizate în hrana lor.

Pe parcursul ultimilor ani, specialiștii și fermierii sectorului zo-otehnic din țara noastră în lucrul lor practic pentru calcularea ra-țiilor zilnice, rețetelor de nutrețuri combinate, concentratelor pro-teino-minerale utilizează date referitoare la compoziția chimică, conținutul în aminoacizi, micro și macroelementele și valoarea nu-tritivă a nutrețurilor din surse de literatură editate anterior în țara noastră sau în alte țări. Folosind aceste date, evident că, calculele obținute, nu sunt tocmai cele mai corecte, ceea ce duce la reducerea productivității animalelor, supracheltuieli de furaje la o unitate de producție și respectiv pierderi economice.

Totodată în Laboratorul de Nutriție și Tehnologii Furajere a In-stitutului Ştiințifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medi-cină Veterinară, în Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie al Aca-demiei de Ştiințe din Republica Moldova (S.Gareaeva, L.Postolati), precum și în Institutul de Chimie al A.Ş.M (T.Mitina) în ultimii ani au fost acumulate date noi referitor la conținutul substanțelor nutri-tive și biologice active a nutrețurilor din Republica Moldova.

Pentru ca aceste date, precum și ultimele date din literatura de specialitate, să poată fi utilizate de specialiștii și fermierii din dome-niu este elaborat acest Ghid de date actualizate referitor la compoziția chimică, valoarea nutritivă, conținutul de aminoacizi, microelemen-te, precum și digestibilitatea furajelor utilizate în hrana animalelor.

Sperăm că utilizarea acestor date va acorda un sprijin benefic și va da posibilitate practică de a calcula mai corect rațiile animalelor, rețetele de nutrețuri combinate și ca rezultat vor fi obținute rezultate pozitive la sporirea productivității animalelor și a calității produselor animaliere.

5

CERINȚELE ZOOTEHNICE GENERALE FAȚĂ DE NUTREȚURI

Standarde, normative ale conținutului și concentrației de elemente nutritive

Transformarea nutrețurilor în producție zootehnică este unul din principalele procese de producție agricolă.

Eficacitatea acestui proces se determină în primul rând de cantita-tea producției animaliere obținute dintr-o unitate de nutreț utilizat. În legătură cu aceasta, problemele valorificării raționale a furajelor în ali-mentația animalelor capătă o valoare primordială. Eficacitatea nutrețu-lui va fi cu atât mai înaltă cu cât el va corespunde mai deplin, după pro-prietățile fizico-mecanice și conținutul substanțelor nutritive, cerințelor animalelor domestice conform potențialului lor genetic productiv.

În ultimii ani știința zootehnică s-a îmbogățit cu noi date despre cerințele animalelor în substanțe nutritive, participarea lor în me-tabolism și eficacitatea utilizării în formarea producției animaliere.

În afară de asigurarea indicilor tradiționali a rațiilor cu proteină, grăsime, celuloză, cenușă, calciu, fosfor, caroten o însemnătate mare capătă raportul dintre energie și proteină, zahăr și proteină, cantita-tea și corelația aminoacizilor, cantitatea și corelația microelemente-lor precum și a vitaminelor etc.

Evidența acestor indici în multe cazuri este hotărâtoare pentru sporirea asimilării celor mai esențiale elemente nutritive a nutrețu-rilor de bază precum si utilizarea cu succes a aminoacizilor, vitami-nelor, macroelementelor, enzimelor etc. Pe baza acestor indici se de-termină actualmente normele necesităților animalelor în substanțe nutritive și biologic active. Ca pildă în tabelul 1 prezentăm normele concentrației de substanțe nutritive în substanța uscată a rației pen-tru vacile de lapte.

6

Cerințe zootehnice, componența chimică și valoarea nutritivă a nutrețurilor din Republica Moldova

Tabelul 1Date generale privind normele conținutului de nutrienți

în substanța uscată a rațiilor vacilor de lapte

Indicii

Starea fiziologică a vacilor de laptePerioada de repaus

mamar Perioada de lactație

Primele 40 zile

Ultimele 20 zile

Primele 45 zile

46-100 zile

101-200 zile

201-305 zile

NEL, Mj/kg 5,1-5,5 6,6-6,7 7,1-7,3 6,9-7,0 6,5-6,3 6,0-5,9Proteină brută,% 11-12 14-15 19 17-18 15-17 15Proteină nedegra-da-bilă,% PB. 30-35 33-38 37-40 35-40 33-37 28-30

Grăsime brută,% 3,5-4,0 3,5-4,0 4,5-5,5 5,0-6,0 5,0-6,0 3,5-4,5Amidon+zahar,% 20-25 19-28 30-35 28-25 25-30 23-25Zahăr, % 3,0 4,0 6,0 7,0 7,0 6,0Celuloza brută,% 22-24 19-21 16-17 17-18 17-18 19-20NDF, % 42-45 35-40 28-32 29-39 28-33 34-40ADF, % 30-35 21-22 17-21 17-21 19-23 21-25SEN, % 25-30 32-28 35-42 35-38 30-35 28-30Ca, % 0,5-0,7 0,7-0,8 0,77 0,8-0,85 0,7-0,8 0,65-0,75P, % 0,30-0,36 0,34-0,40 0,48 0,48-0,55 0,43-0,47 0,38-0,42Na, % 0,1 0,1 0,18 0,25-0,30 0,20-0,25 0,20-0,25Mg, % 0,2 0,20-0,25 0,25 0,24-0,30 0,23-0,30 0,24-0,30K, % 0,8 0,7-0,8 1,0 1,2-1,5 1,0-1,3 0,9-1,0S, % 0,16-0,20 0,16-0,20 0,25 0,20-0,25 0,20-0,25 0,20-0,22Cl, % 0,2 0,2 0,25 0,25-0,30 0,25-0,30 0,25-0,3Mn, mg/kg 40 50 50 50 40 40Fe, mg/kg 100 100 100 100 100 100Zn, mg/kg 70 80 80 80 70 60Cu, mg/kg 12 20 20 20 15 12Co, mg/kg 0,3 0,4 0,4 0,5 0,4 0,3I, mg/kg 0,5 0,5 0,8 0,8 0,8 0,8Se, mg/kg 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3Vitamina A, UI/kg 1000 1000 9000 8000 7500 7000Vitamina D, UI/kg 500 500 500 500 500 500Vititamina E, mg/kg 15 15 20 20 15 15

NEL – energia netă pentru lactație, NDF – fibră detergent neutră ADF – fibră acid detergentă, SEN – substanțe extractive neazotate Sursa: „Технологическое сопровождение животноводства: новые технологии. Практическое пособие”. Жодино, 2013.

7


Datele prezentate în tabelul1 cu privire la normele conținutului de nutrienți în substanța uscată a rației vacilor de lapte confirmă fap-tul că, cu intensificarea sectorului zootehnic și creșterea nivelului de productivitate a animalelor numărul indicilor nutritivi și biologic- activi supuși controlului se va lărgi, fapt ce denotă că cerințele față de calitatea furajelor sunt în creștere.

Productivitatea animalelor de fermă în mare măsură depinde de concentrația energiei, substanțelor nutritive și biologic- active într-o unitate de substanță uscată a furajelor utilizate.

Animalele cu productivitate înaltă nu întotdeauna sunt în stare să consume o așa cantitate de nutreț pentru a-și recupera cheltuielile organismului la formarea producției în corespundere cu potențialul genetic productiv. Iată de ce, cu cât productivitatea este mai înaltă este necesar ca un kg de substanța uscată a nutrețurilor, sau a ra-ției să conțină mai multă energie metabolizabilă. Concomitent cu energia în rație este necesar de sporit și concentrația proteinei brute, glucidelor solubile, aminoacizilor, vitaminelor, macro- și microele-mentelor etc.

Echilibrarea rațiilor după concentrația unui șir de indici ai sub-stanțelor nutritive și biologic- active într-un kg de substanță uscată practic este imposibilă fără aplicarea în practica alimentației anima-lelor agricole a tehnicii electronice, care permite din multiplele vari-ante posibile de a alege cea mai eficientă pentru condițiile concrete din punct de vedere productiv și economic.

Tendința generală în alimentația animalelor de fermă este trece-rea de la tehnologia de distribuire separată, pe perioada zilei, a nu-trețurilor din componența rației la utilizarea nutrețurilor în formă de amestecuri unice cu utilizarea mai largă a surselor furajere și a substanțelor biologic active. În legătură cu aceasta față de nutrețuri sunt înaintate cerințe sporite, în primul rând referitor la concentra-ția substanțelor nutritive și a celor biologice active. Cerințe sporite se acordă nu numai cantității substanțelor nutritive aflate în nutrețuri, dar și la calitatea lor, accesibilitatea pentru organismul animal. Sub-

8


stanțele nutritive, care se conțin în nutrețuri, pot în mare măsură să se deosebească după gradul de valorificare a lor de către diverse specii de animale, grupe și stări fiziologice.

De exemplu, rumegătoarele mai bine și în volum mai mare va-lorifică hidrații de carbon structurali în comparație cu porcinele și păsările. Sursa de proteină pentru ele pot fi compușii organici simpli, care pentru porcine și păsări practic nu pot fi folosite sau se utilizea-ză în cantități limitate. În mod diferit valorifică substanțele nutritive taurinele de lapte și animalele puse la îngrășat, în creștere, și cele mature.

Nivelul de degradabilitate a proteinei în cele mai răspândite nutrețuri

Calitatea proteinei, cum este cunoscut, este determinată de com-ponența aminoacidică (tab.16). Oscilațiile conținutului de ami-noacizi în diferite nutrețuri sunt foarte mari.Este clar că cele mai prețioase sunt nutrețurile în proteina cărora se conține o cantitate mai mare de aminoacizi și în primul rând a celor esențiali

( lizina, metionina, cistina, triptofanul, arginina, histidina, leuci-na, izoleucina, fenilalanina, treonina, valina) și în deosebi aminoaci-zilor critici ca: lizina, metionina, triptofanul.

Aceasta este important de luat în considerație la utilizarea nutre-țurilor destinate mai cu seamă pentru porcine și păsări. O însemnă-tate prioritară are calitatea proteinei și în nutrețurile pentru anima-lele rumegătoare cu o productivitate înaltă.

Actualmente la producerea și utilizarea nutrețurilor pentru ru-megătoare se atrage o atenție tot mai mare asupra conținutului și corelației în ele a unor fracții de proteină dizolvate în apă, săruri și alcalii, precum și gradului de degradare a proteinei în rumen (tab.2).

9


Tabelul 2Degradabilitatea proteinei nutrețurilor în rumenul taurinelor

Nutrețuri % Nutrețuri %Porumb 38,8 Galega orientală masa verde 84,0Grâu 72,0 Fân golomăț 70,0Ovăz 84,9 Fân lucernă 75,0Orz 96,0 Fân măzăriche 63,0Orz extrudat 93,5 Fân măzăriche-ovăz 55,0Sorg 52,0 Fân sudancă 76,0Triticale 75,0 Fân ierburi graminee 54,0Tărâțe de grâu 75,3 Fân ierburi leguminoase+graminee 53,9Macuh (turtă) floarea-soarelui 80,0 Fân raigras 57,9Macuh(turtă) rapiță 80,0 Fân obsiga nearistată 53,9Şrot soia 62,0 Fân sparcetă 78,0Soia integr. prelucrată termic 55,0 Fân păiuț de livadă 65,0Mazăre 70,0 Fân timoftica 58,0Şrot de in 57,8 Fân trifoi 73,0Şrot floarea-soarelui 77,0 Fân lucerna+obsiga 55,0Drojdii furajere 87,9 Fânaj lucernă 80,0Tăiței de sfeclă uscați 65,0 Fânaj măzăriche+ovăz 75,9Lucernă masa verde 87,0 Fânaj amestec de ierburi 75,9Lucerna otava 86,9 Fânaj graminee perene 75,9Trifoi masa verde 86,9 Siloz porumb 77,2Trifoi otava 86,8 Siloz amestec ierburi 77,0Porumb masa verde, înflorire 71,7 Morcov 91,7Porumb lapte-ceară 72,2 Paie de grâu 20,0Porumb faza de ceară 72,0 Paie de orz 22,0Măzăriche masa verde 87,9 Paie de ovăz 27,0Raigras masa verde 72,2 Paie de porumb 29,0Timoftica masa verde 71,9 Făină de iarbă-lucernă 45,0

Cunoașterea nivelului de degradare a proteinei nutrețurilor în ru-menul rumegătoarelor este un factor foarte important, necesar de cunoscut, deoarece cu cât mai mult crește productivitatea animale-lor, cu atât mai multă proteină nedegradabilă în rumen necesită a fi inclusă în rația animalelor. În acest sens folosind datele tabelului 2 vom utiliza ca sursă de energie porumbul, care are degradabilita-

10


tea proteinei de doar 38,8% față de 96% la orz. Ca sursă de proteină este binevenită utilizarea șrotului de soia sau de in, care au cea mai joasă degradabilitate a proteinei din sursele proteice de concentrate – 57,8-62,0%. Între furajele voluminoase cu o degradabilitate scăzută se evidențiază fânul din ierburi graminee și amestecuri de graminee cu leguminoase (53,9-55,0%), apoi cele de leguminoase – lucerna (75%), trifoiul (73%). Nivelul de degradare a proteinei din silozuri și fânaj este mai înalt și variază de la 76 până la 80%. Nivelul de de-gradabilitate a proteinelor în rații trebuie să corespundă nivelului de productivitate a animalelor, perioadei de lactație (tab. 3-4). Datele din aceste tabele demonstrează că cele mai joase nivele de degradare a proteinelor trebuie să fie în rațiile pentru vacile aflate în prima pe-rioadă de lactație (70-59%) față de ultima perioadă de lactație, când acest indice crește (79-69%).

Tabelul 3Normele zilnice în proteină brută și raportul recomandat al fracțiilor lor

în depen-dență de productivitate, faza de lactație a vacilor de lapte cu masa corporală 600 kg

IndiciiProducția zilnică de lapte, kg cu 4% grăsime

18 20 22 24 26 28 30 32 36 40Primele 100 zile de lactație

Degradabilita-tea proteinei,% 70 69 68 66 65 65 63 61 60 59

Norma proteină degradabilă, g/zi

1502 1569 1701 1796 1910 2015 2119 2223 2432 2631

Nedegradabilă, g/zi 655 706 817 940 1021 1102 1255 1413 1606 1804

Total proteină brută, g/zi 2157 2303 2518 2736 2931 3117 3374 3636 4038 4435

101-200 zile de lactațieDegradabilita-tea proteinei,% 75 75 73 71 71 70 68 67 67 65

Norma proteină degradabilă, g/zi 1556 1657 1767 1868 1988 2099 2209 2319 2649 2751

11



18 20 22 24 26 28 30 32 36 40Nedegradabilă, g/zi 513 555 650 758 825 893 1027 1167 1330 1500


201-305 zile de lactațieDegradabilita-tea proteinei,% 79 79 77 75 75 74 72 71 70 69

Norma proteină degradabilă, g/zi

1664 1777 1899 2012 2144 2267 2389 2511 2746 2991

Nedegradabilă-,g/zi 443 480 567 666 727 789 913 1043 1192 1347


Tabelul 4Normele zilnice de proteină brută și raportul recomandat al fracțiilor lor

în dependență de productivitate, faza de lactație a vacilor de lapte cu masa corporală 700 kg


20 22 24 26 28 30 32 36 40 44Primele 100 zile de lactație

Degradabilitatea proteinei,% 70 68 67 66 66 64 62 61 60 59

Norma proteină degradabilă,g/zi 1684 1779 1864 1968 2073 2187 2291 2510 2709 2889

Nedegradabilă, g/zi 709 821 938 1013 1088 1235 1393 1586 1784 1995

Total proteină brută,g/zi 2393 2600 2802 2981 3161 3422 3685 4096 4493 4884

101-200 zile de lactațieDegradabilitatea proteinei,% 76 74 72 72 71 69 68 67 66 65


12



20 22 24 26 28 30 32 36 40 44Nedegradabilă, g/zi 553 650 752 815 877 1005 1145 1308 1477 1660


201-305 zile de lactațieDegradabilitatea proteinei,% 80 78 76 76 75 73 72 71 70 69


Nedegradabilă-,g/zi 475 565 659 715 772 890 1020 1168 1324 1492


Sursa: Подобед Л. 2012

Conținutul zahărului și amidonului în unele nutrețuri

Un factor important ce determină calitatea și valoarea completă a nutrețurilor este conținutul în ele a zahărului și amidonului ca surse de energie ușor asimilabilă.

Conținutul zahărului și amidonului în unele nutrețuri se prezintă în tabelul 5.

Tabelul 5Conținutul de zahăr și amidon în unele nutrețuri, g/kg

Nutrețul Zahăr AmidonNutrețuri verzi

Porumb în faza începutul aruncării paniculului 12,5 6,8Porumb în faza de lapte-ceară 55,2 44,0Sorg 45,6 4,5Iarba de Sudan 30,3 2,0Raigras 19,8 9,0Secară 17,8 4,8Orz 16,7 6,8

13


Nutrețul Zahăr AmidonOvăz 17,0 8,5Grâu 23,2 7,2Lucernă, butonizare 16,8 5,8Trifoi roșu, butonizare 13,8 6,2Sparcetă 17,8 1,5Soia 15,1 0,0Lupin furajer, bobul verde 23,8 4,6Lupin galben furajer, înflorire 8,4 3,8Măzăriche, începutul înfloririi 9,3 7,2Mazăre 28,8 7,0Măzăriche + ovăz 27,0 8,5Mazăre + ovăz (mazăre 30-50%), înflorire 31,6 9,7Iarbă de pe fâneață 19,6 15,6Frunze de sfeclă de zahăr 45,0 5,0

Fân, făină de iarbă, paie, silozFân de graminee,sfârșitul înfloririi 63,1 14,0Fân de pe pășune cu predominarea gramineelor 52,1 21,0Fân de pe pășune cu calitatea medie și joasă 16,1 17,0Fân din leguminoase și leguminoase+graminee, calitatea bună

42,4 12,0

Fân din leguminoase și leguminoase+graminee, calitatea joasă

11,9 8,6

Fân lucernă 17,0 8,5Fân măzăriche 42,5 10,0Fân sparcetă 20,0 9,0Fânaj lucernă 6,4 12,0Făină din iarbă (trifoi, lucernă, mazăre) bună 90,5 24,0Făină din fân de leguminoase 21,7 0,0Paie de grâu 8,5 0,0Siloz din porumb 16,2 30,8

Rădacinoase și tuberculiSfecla de zahăr 171,0 11,5Sfecla furajeră 58,1 3,0Morcov roșu 57,9 7,0Cartof 8,0 140,0

Concentrate

14


Nutrețul Zahăr AmidonPorumb 19,7 560,0Porumb extrudat 196,2 363,0Ovăz 25,0 320,0Ovăz extrudat 118,0 203,0Orz 22,3 499,4Orz extrudat 92,7 299,6Grâu 21,2 548,5Grâu extrudat 95,8 329,1Triticale 34,8 582,9Triticale extrudat 93,6 321,6Sorg 45,0 440,0Mazăre 57,0 474,0Mazăre extrudată 87,2 289,4Soia 31,2 39,4Soia extrudată 92,1 20,5Macuh soia 96,8 14,5Machuh floarea-soarelui 46,0 21,3Şrot soia,46% 45,7 13,7Şrot floarea-soarelui 62,7 34,6Macuh in 35,0 20,0Şrot in 52,6 28,0Şrot rapiță 95,0 18,0Macuh rapiță 72,0 42,3Tărâțe de grâu 47,0 403,2

DiverseDrojdii furajere 15,4 56,7Borhot uscat de porumb 16,2 67,5Borhot uscat de grâu 20,7 31,5Borhot uscat de bere 4,0 34,2Tăiței de sfeclă, uscați 54,9 27,0Melasă de sfeclă 530,0 0,0

De rând cu complexul ușor hidrolizabil de hidrați de carbon o însemnătate substanțială, mai ales în alimentația animalelor rume-gătoare, are celuloza. Ea joacă un rol fiziologic important nu numai ca sursă de energie, dar și ca factor care asigură normalizarea pro-

15


ceselor digestive. Pentru rumegătoarele în lactație (vaci, capre, oi) celuloza este necesară în rație pentru formarea acizilor grași volatili, mai cu seamă a acidului acetic ca principalul premergător al grăsimii în lapte.

De obicei celuloza nu este un factor de limită în alimentație, însă în condiții de nutriție unilaterală (pășunatul vacilor pe imaș primă-vara devreme, tipul concentrat de alimentație etc.) ea poate să fie în rație în cantități scăzute.

Conținutul optim al celulozei în rație pentru vitele mari cornute este 17-22%, porcine – 3-7%, păsări – 2,5-6%.

Eficacitatea utilizării nutrețurilor de către animale în mare mă-sură este determinată de starea fiziologică a lor, de condițiile de în-grijire și întreținere. În medie coeficientul acțiunii utile a energiei brute pentru formarea producției constituie 20-25%, însă animalele înaltproductive valorifică energia nutrețurilor mai eficient. Așa, vaca cu productivitatea 5000 kg de lapte pe an folosește energia furajelor la nivel de 28-30%, dar cea cu productivitatea de 3000 kg numai la 20-22%.

Situație analogică avem și cu utilizarea proteinei. Coeficientul fo-losirii proteinei la formarea laptelui este cel mai înalt și constituie 33-39%; la carnea de suine – 30-34%. Acest indice este mai scăzut la formarea cărnii de bovină – 8-10% și cărnii de pasăre – circa 17%.

Digestibilitatea orientativă a substanțelor nutritive a furajelor utilizate în rațiile animalelor

O cantitate impunătoare de energie și proteină se elimină cu re-sturile nedigerabile – până la 35-38%. Din această cauză sporirea di-gestibilității nutrețurilor este una din condițiile de bază a utilizării lor eficiente. Metodele de sporire a digestibilității nutrețurilor pot fi separate în agrotehnice, de selecție, tehnologice, zootehnice. Meto-dele de selecție – agrotehnice (crearea soiurilor de plante furajere, care se deosebesc prin capacități înalte nutritive, aplicarea procede-elor progresiste agrotehnice care asigură corelația optimă a substan-

16


țelor nutritive și digestibilitate înaltă) sunt și în perspectivă pot fi determinante la producerea nutrețurilor cu valori nutritive dorite. O însemnătate mare în sporirea digestibilității nutrețurilor actual-mente au metodele tehnologice (aplicarea metodelor progresiste de conservare și preparare a nutrețurilor) și zootehnice (balansarea ra-țiilor, utilizarea substanțelor biologic active și stimulatoare, lucrări de ameliorare a raselor orientate spre crearea raselor de animale cu o înaltă digestibilitate a nutrețurilor.

Digestibilitatea nutrețului (tab.6) în mare măsură influențează nivelul de consum al acestuia de către animale. Fiziologic aceasta se lămurește prin faptul că nutrețul ușordigestibil mai repede trece prin tubul digestiv și animalul este disponibil săconsume noi por-ții de hrană. Prin urmare, digestibilitatea, consumul nutrețului și productivitatea animalelor sunt în dependență reciprocă. Cu cât di-gestibilitatea este mai înaltă consumul nutrețului și productivitatea animalelor va fi mai ridicată. Așa, pentru vacile cu productivitatea 10 kg lapte pe zi va fi îndestulător nutrețul cu digestibilitatea 65%, la productivitatea 20 kg digestibilitatea trebuie să fie nu mai joasă de 75%, iar la 30 kg – 80%. În caz contrar animalele nu vor putea consuma cantitatea necesară de substanțe nutritive pentru a produce cantitatea indicată de producție.

Tabelul 6Digestibilitatea orientativă a substanțelor nutritive din nutrețuri, %

Denumirea nutrețului Umidi-tatea, %

Coefițienții de digestibilitate, %

Pro-teină

Albu-mină

Gră-sime

Celu-loză

Substanțe extractive neazotate

PLANTE VERZIMasă verde de pe pășuni 70 68 63 42 58 72Otavă de masă de pe pajiști 80 73 66 50 64 72Masă verde de pe fâneață 75 57 55 30 57 69Iarbă de stepă 59 66 59 47 57 69Iarbă de pășune din pădure 74 51 48 45 52 66Masă verde de Golomăt 69 65 60 57 62 71Masă verde de Pir crestat 62 55 60 37 50 59

17




Pro-teină

Albu-mină

Gră-sime

Celu-loză


Masă verde de Obsigă near-estată

62 62 58 40 54 64

Masă verde de porumb faza lapte

80 63 53 83 73 73

Masă verde de porumb faza ceară

75 58 46 68 62 74

Masă verde de porumb (plan-ta întreagă), media

79 60 53 63 60 73

Masă verde de porumb fără știuleț, lapte-ceară

73 50 45 44 54 62

Masă verde de porumb fără știuleț – ceară

69 50 45 44 54 62

Ştiulete de porumb faza lapte 79 61 59 74 81 83

Ştiulete de porumb faza lapte-ceară

70 62 59 76 76 83

Ştiulete de porumb faza ceară 65 62 59 68 61 83Ştiulete de porumb faza tehnică de coacore 44 57 55 90 68 83

Iarbă de mohor 75 58 58 50 59 62Iarbă de firuță 64 65 65 50 59 68Masă verde de ovăz 73 74 70 67 58 62Masă verde de păiuș livadă 74 53 50 50 63 63Masă verde de mei 83 60 60 62 69 70Masă verde de grâu 73 67 63 33 50 62Masă verde de raigras 76 62 60 54 62 70Masă verde de secară 79 53 50 65 67 65Masă verde de sorg (înflorire) 76 70 57 45 66 77Masă verde de sorg zaharat 70 69 57 46 63 73Masă verde de Iarbă de Sudan 78 72 71 72 64 78Masă verde de orz de toamnă 80 70 68 62 56 73Masă verde de măzăriche 77 77 73 69 55 73Masă verde de galega 75 76 74 45 48 81Masă verde de mazăre 83 69 65 50 57 66Masă verde de sulfină 77 74 70 55 55 66Masă verde de trifoi 79 70 61 61 51 76Masă verde de lupin 88 73 73 46 56 77

18




Pro-teină

Albu-mină

Gră-sime

Celu-loză


Masă verde de lucernă 75 75 69 47 47 66Masă verde de lucernă albastră

75 74 70 54 43 67

Masă verde de ghizdei 68 71 68 58 58 71Masă verde de soia 74 78 73 58 51 73Masă verde de soia furajeră 77 75 70 51 53 74Masă verde de sparcetă 78 68 63 56 46 65Masă verde de amarant 81 75 55 19 34 66Masă verde de Hișcă 83 64 60 50 58 58Masă verde de floarea- soare-lui (înflorire)

82 67 65 51 56 76

Pălării de floarea-soarelui 86 68 68 62 54 83Masă verde de rapița de toamnă

82 71 65 62 68 54

Masă verde de rapița de primăvară

79 71 65 62 54 68

Masă verde de facelia (sfârșit-ul înfloririi)

66 62 60 44 27 61

Masă verde amestec măzăriche+ovăz

78 72 57 52 48 63

Masă verde măzărice+ovăz+orz

70 66 60 39 52 63

Masă verde amestec măzăriche+secară

79 68 63 56 63 68

Masă verde amestec mazăre+-porumb

79 69 65 66 54 70

Masă verde amestec Sulfină+pir crestat

80 66 65 47 54 64

Masă verde obsigă+lu-cernă+sparcetă

80 78 73 47 50 72

Masă verde amestec porum-b+măzăriche

83 62 60 63 67 67

Masă verde amestec porum-b+soia

77 63 60 75 73 73

Masă verde amestec lu-cernă+obsigă+raigras

73 72 70 39 57 69

Masă verde amestec lu-cernă+mazăre

81 70 65 36 67 71

19




Pro-teină

Albu-mină

Gră-sime

Celu-loză


Masă verde floarea soarelu-i+măzăriche

78 68 60 67 53 75

Masă verde amestec Sorg zaharat+măzăriche

75 72 64 58 58 72

Masă verde amestec timoft-ică+trifoi

76 66 63 55 57 72

Masă verde amestec sparce-tă+golomăț

74 65 60 53 54 66

Masă verde de sulfină albă 73 75 69 43 60 60Masă verde de golomăț 77 76 69 60 66 76Masă verde de firuță 69 57 50 48 60 66Masă verde de păiuș 61 52 60 50 50 50Masă verde de timoftică(în-florire)

67 52 52 50 52 63

Masa verde de sulfină albă 73 75 69 43 60 60Masă verde de golomăț 77 76 69 60 66 76Masă verde de firuță 69 57 50 48 60 66Masă verde de păiuș 61 52 60 50 50 50Masă verde de timoftică(în-florire)

67 52 52 50 52 63

Frunze de sfeclă furajeră 85 67 67 50 56 76Frunze de sfeclă de zahar 82 72 68 50 73 83Frunze de bostan 84 59 59 45 41 75Alge proaspete 83 59 54 90 37 84Alge uscate 20 49 45 45 79 65

FÂNURIFân de luncă 15 52 50 43 53 56Fân de graminee 17 52 51 48 50 58Fân de leguminoase 16 75 68 50 39 70Fân de trifoi roșu 16 63 55 42 51 69Fân de galega orientală 18 71 68 33 44 70Fân de gizdei 13 84 80 70 49 75Fân de firuță 13 55 49 39 59 59Fân de păiuș 14 56 50 39 64 68Fân de pir crestat 14 52 45 45 58 60Fân de obsigă nearestată 14 69 62 53 60 65

20




Pro-teină

Albu-mină

Gră-sime

Celu-loză


Fân de ovăz 16 70 49 60 54 60Fân de iarbă de Sudan 15 64 62 61 64 67Fân de timoftică 14 58 53 45 62 68Fân de măzariche 15 66 60 60 50 60Fân de mazăre 16 77 81 51 48 64Fân de sulfină 15 76 70 55 29 69Fân de trifoi 16 65 55 60 48 69Fân de lucernă albastră 15 71 54 40 43 73Fân de soia 16 77 71 32 54 70Fân de sparcetă 16 71 66 68 40 71Fân de măzăriche+ovăz 16 56 45 51 51 64Fân de lucernă+trifoi+obsigă 16 61 51 72 59 60Fân de păiuș+timoftică 17 50 50 50 42 62Fân de soia+iarbă de Sudan 17 65 60 40 58 63Fân de linte+ovăz 16 56 50 50 52 51Fân de linte+iarbă de sudan 14 63 57 54 57 60Fân de mazăre+orz 12 73 65 60 57 66Fân de orz+ovăz 13 70 49 60 54 60Fân de linte+orz 11 56 57 55 52 62

PAIEPaie din tulpini de porumb (coceni)

23 28 28 61 62 60

Paie de ovăz 15 34 30 31 54 46Paie de grău 15 23 15 31 50 37Paie de secară 14 19 10 31 50 40Paie de orz 17 27 21 39 54 53Paie de măzăriche 13 36 30 32 44 59Paie de mazăre 15 48 40 44 38 55Paie de sulfină 15 44 40 33 37 49Paie de galega 15 50 45 58 50 50Paie de soia 15 50 45 60 38 66Paie de sparcetă 15 64 60 76 45 67Paie de măzăriche+ovăz 15 43 35 40 45 52Paie de Hrișcă 17 46 40 42 45 52Paie de rapiță de primăvară 15 24 20 25 25 38

21




Pro-teină

Albu-mină

Gră-sime

Celu-loză


PLEAVĂPleavă de ovăz 18 38 30 50 45 47Pleavă de mei 17 35 30 32 37 47Pleavă de grâu 17 42 40 47 47 45Pleavă de secară 17 31 30 31 50 39Pleavă de orz 17 28 25 30 48 36Pleavă de măzăriche 15 57 54 35 30 70Pleavă de mazăre 15 50 45 42 45 60Pleavă de lucernă 12 70 46 66 50 75Pleavă de trifoi 18 70 46 66 50 75Coji de semințe de floarea- soarelui

9 27 27 28 27 42

SILOZURI ŞI SUCULENTESiloz din porumb, faza ceară 68 69 61 58 57 85Siloz de sfeclă furajeră 79 56 39 72 57 74Siloz de sfeclă semizaharată 81 70 40 45 37 95Siloz din frunze de sfeclă 77 67 57 58 62 68Siloz din borhot de sfeclă 89 50 35 40 52 75Siloz din Hrișca de Sahalin 82 67 43 50 41 81Siloz din sulfina albă 80 77 74 62 44 68Siloz din timoftică 70 65 65 53 65 70Siloz din măzăriche+ovăz 74 70 67 51 57 69Siloz din sorg+soia 67 54 40 63 60 60Siloz din amestec gramin-ee+leguminoase

73 66 57 64 46 67

Siloz din porumb+soia 77 55 35 67 62 71Siloz din porumb+pleavă 81 55 32 60 70 68Siloz din porumb+10%paie 70 52 39 65 60 68Siloz din morcov+făină de lucernă

70 67 49 55 53 79

Siloz din bostan+făină fân de lucernă

61 61 48 66 54 68

Siloz din cioclej+bostan+har-buz furajer

72 56 39 72 57 74

Siloz din știulete de porumb (70%)+bostan (30%)

62 61 51 70 61 70

22




Pro-teină

Albu-mină

Gră-sime

Celu-loză


Siloz din știulete de porum-b+sfeclă furajeră

70 67 51 56 60 69

Siloz din porumb 75 57 34 70 62 72Siloz din știulete de porumb 64 69 65 64 46 92Siloz din porumb, faza lapte 78 63 68 80 74 79Siloz din porumb, faza lapte-ceară

70 60 68 78 67 80

Siloz din porumb, faza teh-nică de coacere

55 73 70 81 32 82

Siloz din ovăz (planta în-treagă)

73 60 52 50 60 55

Siloz din sorg 71 44 38 64 57 71Siloz din iarbă de Sudan 67 46 37 57 64 64Siloz din galega 68 67 65 55 51 65Siloz din mazăre 90 70 67 51 57 69Siloz din sulfină 77 63 30 50 49 68Siloz diz sparcetă 76 62 50 43 50 60Siloz din floarea- soarelui 79 62 62 79 48 62Siloz din rapiță 87 72 60 72 53 75Siloz din pălarii de floarea- soarelui

81 59 41 78 43 63

Siloz de bostani 81 56 39 72 57 74Morcov furajer 87 67 62 50 54 96Sfeclă furajeră 86 70 42 70 55 98Bostan 89 75 53 55 60 88Varză furajeră 86 76 73 59 64 82

GRĂUNȚE ŞI SEMINȚEGrăunțe de porumb 15 79 79 71 48 93Grăunțe de ovăz 14 79 78 77 25 75Boabe de mei 12 63 62 73 28 76Grăunțe de grâu 13 75 75 75 47 92Grăunțe de secară 14 79 79 53 50 90Boabe de sorg 13 77 78 74 42 86Grăunțe de orz 13 70 70 90 33 92Boabe de măzariche 12 88 88 88 65 92Boabe de mazăre 13 86 86 62 46 93

23




Pro-teină

Albu-mină

Gră-sime

Celu-loză


Grăunțe de sulfină 13 62 62 33 54 76Semințe de trifoi roșu 13 62 62 33 54 76Boabe de lupin 15 89 89 84 83 80Semințe de lucernă 12 50 50 51 68 47Boabe de năut 12 82 82 82 86 59Boabe de soia 11 88 88 85 81 71Boabe de linte 13 86 86 63 53 93Semințe de amarant 25 80 80 59 50 92Grăunțe de Hrișcă 13 67 67 81 22 82Semințe de bostan 15 83 83 97 63 59Urluială de porumb 15 73 73 86 66 94Urluială de ovăz 16 78 78 83 25 77Urluială de orz 14 76 76 74 35 88Făina bob 12 87 87 80 58 91Făină de porumb 14 72 72 89 59 95Făină din fân 10 70 71 72 64 72Făină din lucernă (masă verde)

12 80 76 44 49 77

Făină din sparcetă (verde) 13 76 70 45 39 69DEŞEURI, REZIDUURI

Deșeuri de mazăre 13 75 75 71 80 92Embrion de porumb 12 78 78 91 75 84Deșeuri de ovăz 12 76 72 85 47 71Tărâțe de grâu 15 73 69 64 23 75Endosperm de grâu 13 88 88 65 51 90Tărâțe de secară 14 73 73 81 33 74Lapte de soia 92 48 48 67 - 68Tărâțe de orz 14 81 81 78 22 78Deșeuri de morărit 28 83 83 64 49 50Praf de morărit 14 83 83 64 49 50Borhot proaspăt 91,8 52 42 40 28 64Borhot de porumb proaspat 88 65 55 89 50 71Borhot de porumb uscat 8 64 54 93 67 70Drojdii uscate 9 91 91 63 - 100Drojdii de bere proaspete 79,7 91 91 63 - 100

24




Pro-teină

Albu-mină

Gră-sime

Celu-loză


Boștină de bere proaspătă 77 73 73 88 39 62Boștină de bere uscată 11 78 78 70 47 57Tăiței de sfeclă proaspeți 89 50 50 - 71 85Tăiței de sfeclă uscați 13 50 50 50 71 85Melasă uscată 19 51 - - - 91Tescovină de struguri uscată 10 37 15 75 39 60Macuh de floarea-soarelui

11 92 89 90 26 71

Macuh de rapiță 11 84 84 86 34 68Macuh de soia 15 90 88 88 78 94Şrot de floarea soarelui 10 92 88 93 33 77Şrot de rapiță 9 83 83 78 78 80Şrot de soia 18 90 90 95 94 97Şrot de porumb 11 78 78 91 75 84Făină din oase 9 69 - 96 - -Făină din sânge 11 91 81 100 - -Făina din carne+oase 10 75 55 93 - -Făină din carne 9 75 55 93 - -Grăsime de pește 2 - - 100 - -Făină de pește 13 90 72 76 - -Praf din ouă 8 93 - 94 - -Lapte de vacă 87 95 95 100 - 100Lapte de oaie 83 98 98 99 - 96Lapte de capră 85 98 98 99- - 96Lapte de scroafă 81 99 99 99 - 99Lapte de iapă 89 91 91 90 - 90Colostru de vacă 85 95 90 95 - 99Lapte degresat 91 93 93 98 - 96Zăr din lapte de vacă 94 90 90 100 - 100

25


Clasificarea succintă a principalelor surse furajere

Diferite nutrețuri se deosebesc după proprietățile sale tehnologi-ce, componența botanică, conținutul substanțelor nutritive și influ-ența asupra organismului. Aceste caractere principale sunt puse la baza clasificării lor:

• Plantele verzi furajere și nutrețurile conservate din ele. Această grupă de nutrețuri constituie temelia rațiilor pentru animalele rume-gătoare. Nutrețurile verzi în stare proaspătă și conservată sunt sursa de energie, proteine, vitamine și substanțe minerale. Ele se deosebesc prin înaltă valoare nutritivă completă, bine balansată după princi-palele substanțe nutritive. Odată cu aceasta la utilizarea metodelor agrotehnice intensive de cultivare a plantelor(îngrășăminte organi-ce, minerale, irigare etc.) și diferitor metode de conservare a nutre-țurilor, corelația și accesibilitatea substanțelor nutritive se modifică.

În așa cazuri, animalelor care consumă asemenea nutrețuri, li se mai adaugă suplimente cu scopul de a balanța rația (cel mai des după conținutul de glucide și minerale).

• Paie, pleavă, deșeuri de la treierat. Aceste nutrețuri sunt greu digestibile cu conținut scăzut de energie și proteină și înalt de ce-luloză. Se folosesc în alimentatia rumegătoarelor. Pentru animale-le rumegătoare aceste nutrețuri servesc, pe lângă altele, material de umplere a rației și crează un anumit volum și structură amestecului ce influențează pozitiv tractul intestinal și intensitatea sintezei bac-teriene.

• Rădăcinoasele, tuberculile și produsele de la prelucrarea lor. Ele sunt sursa de hidrați de carbon ușor hidrolizabile, în stare proas-pătă au proprietăți dietetice, stimulează producerea laptelui și îngră-șarea animalelor. Aceste nutrețuri acordă o influență pozitivă asupra proceselor digestive, asigură balanțarea rațiilor după raportul zahăr–proteină și sporesc asimilarea substanțelor nutritive la formarea pro-ducției zootehnice.

• Grăunțe, semințe și produsele de la prelucrarea lor. Sunt prin-cipala sursă de energie și proteină, se deosebesc prin consumul bun

26


de către animale, digestibilitatea și utilizarea eficientă a substanțelor nutritive din ele. După conținutul principalelor substanțe nutritive grăunțoasele se împart în: bogate în hidrați de carbon (graminee), bogate în proteine (grăunțe de leguminoase) și bogate în grăsimi (se-mințe de plante oleaginoase). În această grupă de nutrețuri intră și produsele obținute în rezultatul prelucrării grăunțelor și semințelor – macuhuri, șroturi, prafuri, borhoturile de bere și alcool, uruială.

• Nutrețuri de proveniență animală – resturi de la prelucrarea animalelor și peștilor, laptelui și produselor din lapte. Ele sunt bo-gate în proteină de calitate biologică înaltă, sunt surse de substanțe minerale mai ales calciu și fosfor, de vitamine din grupa B inclusiv a vitaminei B12 care lipsește în nutrețurile vegetale.

• Resturi (reziduuri) de la vinificație, industria de bere, alimenta-ră, industria zahărului etc. Componența reziduurilor este foarte va-riată și după prelucrarea lor pot fi utilizate cu eficiența sporită.

• Adaosuri nutritive pot fi utilizate în calitate de surse de substanțe nutritive deficitare în rație, precum și ca stimulatori de creștere, pre-parate gustative și medicinale. Aici întră compușii organici de azot, drojdiile, proteina de proveniență microbiană, adaosuri minerale, an-tibiotice, fermenți, preparate hormonale, aromatice, medicinale etc.

• Nutrețurile combinate reprezintă un amestec de surse nutritive compuse după receptură specială și balanțate după conținutul sub-stanțelor nutritive în corespundere cu cerințele științifice la alimen-tația rațională a animalelor.

Fiecare nutreț sau grupă de nutrețuri, nu poate separat satisfa-ce cerințele în substanțele nutritive necesare pentru animalele de o anumită specie. Nutrețuri universale utile pentru toate speciile de animale și care ar satisface necesitățile lor în tot spectrul de substan-țe nutritive, mai cu seamă în cele biologic active, nu există. Însă, așa nutrețuri pot fi create pentru grupe concrete de animale prin com-binarea corespunzătoare a componenților nutritivi compatibili și adaosuri pentru alcătuirea unui amestec furajer de valoare completă.

27


Cerințe de bază față de calitatea nutrețurilor

În general, indiferent de felul și forma nutrețurilor, specia de ani-male cărora sunt destinate, ele trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale:

– să conțină o cantitate maximă de substanțe nutritive accesibi-le pentru digerare și asimilare, specifice pentru nutrețul dat și prețioase pentru animale;

– să nu conțină, sau să conțină în cantități minime admise sub-stanțe dăunătoare și toxice, care au o acțiune negativă asupra stării de sănătate a animalelor, asimilarea substanțelor nutriti-ve și calitatea producției;

– să aibă un aspect exterior atrăgător, să corespundă culorii și mirosului caracteristic pentru nutrețul dat, fără semne de deteriorare;

– să posede calitați gustative înalte și grad de utilizare superior;– să fie util pentru păstrare îndelungată în stare naturală sau

conservată.Pentru toate felurile de nutrețuri sunt elaborate cerințe specifice

față de calitatea lor. Mai jos expunem cerințele față de calitatea celor mai răspândite nutrețuri în Republica Moldova (fig.1-3, tab.7-15)

CE ÎNSEAMNĂ FÂN CALITATIV?

1.Culoare – verde, puțin mai ștearsă decât la plantele verzi.

2. Miros – plăcut, aromatizat de fân.

3. Structură – bogată cu multe frunze și butoane.

4. Impurițăți – lipsesc, la scuturare nu se formează colb.

Fig.1. Ce înseamnă fân calitativ?

28


Tabelul 7Cerințe pentru clasa de calitate a fânului

Caracteristici

Normele pentru fânul din:

Leguminoase semănate

Graminee semănate

Leguminoase graminee semă-

nate

Ierburi de pe fânețe naturale

Clasa1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

Conținutul de proteină brută în substanțe uscate, % min.

16 13 10 13 10 8 14 11 9 11 9 7

Conținutul de caroten, mg/kg, cel puțin 30 25 15 20 15 10 25 20 15 20 15 10

Valoarea nutritivă a 1 kg de substanțe uscate:Energie metabolizabilă, MJ/kg, min. 9,2 8,8 8,2 8,9 8,5 8,2 9,1 8,6 8,2 8,9 8,5 7,9

Sau unități nutritive, min. 0,68 0,62 0,54 0,64 0,58 0,54 0,67 0,60 0,54 0,64 0,58 0,50Conținutul de cenușă insolubilă în acid clor-hidric, % din substanțe uscate, cel mult

17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17

Conținutul de substanțe uscate, % nu mai puțin 83 83 83 83 83 83 83 83 83 83 83 83

Foto 1. Fân de lucernă de calitate înaltă.

29


CE ÎNSEAMNĂ SILOZ DE PORUMB CALITATIV?

1. Culoare – galben-verzuie.

2. Miros- plăcut , acrișor, de legume și fructe murate.

3. Structura- bine păstrată, fără mucegai și mucozități, grăunțe strivite, dimensiunile particulelor 1-2 cm.

4. Conținutul de substanță uscată - 30-32%.

5. pH - 3,9-4,2.

6. Conținutul acidului lactic – mai mult de 70% din totalul de acizi organici.

7. Conținutul acidului butiric – 0%.

Fig.2. Ce înseamnă siloz de porumb calitativ?

Foto 2. Siloz de porumb de o calitate înaltă, bine păstrat în tranșee betonată

30


Tabelul 8Caracteristici biochimice ale silozului din porumb

CaracteristiciClasa

I II IIISubstanţe uscate, % cel puţin 32 30 27 pH al silozului 3,9-4,3 3,9-4,3 3,8-4,5 Fracţia de acid lactic din cantitatea totală de acizi, % cel puţin 55 50 40

Cantitatea totală de acid butiric, % cel mult 0,1 0,2 0,3

Tabelul 9Normele conținutului de energie metabolizabilă

și unităţi nutritive în siloz

Denumirea indicilor Varietatea silozuluiNorma pentru clasa

I II IIIValoarea 1 kg de hrană de umiditate naturală:

energie metabolizabilăMJ/kg, cel puţin: De porumb

3,2(10)

3,0(10)

2,7(10)

sau unităţi nutritive,cel puţin

0,29(0,91)

0,27(0,90)

0,24 (0,89)

Valoarea nutritivă 1 kg de substanţă uscată:

energie metabolizabilăMJ/kg, cel puţin:

De leguminoase și de grami-nee 9,8 9,0 8,3

De graminee și graminee-le-guminoase 10,0 9,3 8,5

Floarea-soarelui, sorg și alte ierburi în amestec 10,0 9,0 8,3

sau unităţi nutritive,cel puţin

De leguminoase-graminee 0,77 0,65 0,55Graminee și graminee legu-minoase 0,81 0,70 0,58

Floarea-soarelui, sorg și alte plante din această familie 0,81 0,65 0,55

Notă: În paranteze sunt arătate normele de energie metabolizabilă şi unităţi nutritive în substanţa uscată a silozului.

31


CE ÎNSEAMNĂ UN FÂNAJ CALITATIV?

1.Culoare- galbenă cu nuanțe cafenii.

2. Miros – plăcut, acrișor de fructe și legume murate.

3. Structura – bine păstrată, fără mucegai și mucozități.

4. Substanțe uscate - 45-55%.

5. pH – 4,8-5,5.

6. Conținutul acidului lactic din total –70%.

7. Conținutul acidului butiric – 0%.

Fig.3. Ce înseamnă un fânaj calitativ?

Foto 3. Fânaj calitativ de lucernă

Tabelul 10CARACTERISTICELE FÂNAJULUI

CaracteristiciClasa de calitateI II III

Fânaj din plante leguminoase, leguminoase-graminee, veștejite până la umiditatea de 45-55%Conţinutul de substanţe uscate,% min 45-55 45-55 45-55Conţinutul de proteină brută în substanţa uscată, % min 16 14 12

32


CaracteristiciClasa de calitateI II III

Conţinutul de celuloză brută în substanţa uscată, % max 30 33 35Conţinutul de acid butiric, % max – 0,1 0,2Conţinutul de cenușă insolubilă în acid clorhidric,% max 3 3 3Conţinutul de caroten, mg/kg, min 55 40 30Fânaj din plante graminee, graminee-leguminoase, veștejite până la umiditatea de 40-55%Conţinutul de substanţe uscate,% min 45-60 45-60 45-60Conţinutul de proteină brută în substanţa uscată, % min 14 12 10Conţinutul de celuloză brută în substanţa uscată, % max 28 32 34Conţinutul de acid butiric, % max – 0,1 0,2Conţinutul de cenușă insolubilă în acid clorhidric,% max 3 3 3Conţinutul de caroten, mg/kg, min 55 40 30

CERINȚE FAȚĂ DE NUTREȚURILE COMBINATE

Tabelul 11Cerinţele de bază și structura orientativă a reţetelor de nutreţuri

combinate pentru taurine

Indici/Nutreţuri

Viţe

i sta

rt0-

6 lu

ni

Viţe

i cre

ş-te

re6-

18 lu

ni

Tăur

aşi l

a în

grăş

at6-

18 lu

ni

Vaci

ges

-ta

nte

Vaci

de

lapt

e pro

d.

med

ie

Vaci

de

lapt

e pro

d.

înal

tă

Proteină brută,% 19,5 17,5 14 14,5 17 19Grăsime brută,% 2,7 2,9 2,5 2,6 2,8 3,0Celuloză brută, % 4,7 5,7 5,1 6,4 7,0 6,5Calciu,% 1,04 0,87 1,03 0,95 1,06 1,21Fosfor,% 0,70 0,83 0,75 0,73 0,74 0,80Lizină, % 0,97 0,76 0,45 0,53 0,63 0,77Metionină+cistină 0,86 0,78 0,58 0,64 0,7 0,8Vitamina A, (UI/kg) 10000 10000 12500 15000 15000 15000Vitamina D3 (UI/kg) 2000 2000 2500 3000 3000 3000Vitamina E (mg/kg) 7,5 7,5 9,4 10,5 10,5 10,5

Structura orientativă (%)Cereale 45-55 60-65 65-70 65-75 65-75 60-65

33


Indici/Nutreţuri

Viţe

i sta

rt0-

6 lu

ni

Viţe

i cre

ş-te

re6-

18 lu

ni

Tăur

aşi l

a în

grăş

at6-

18 lu

ni

Vaci

ges

-ta

nte

Vaci

de

lapt

e pro

d.

med

ie

Vaci

de

lapt

e pro

d.

înal

tă

Proteice vegetale 10-25 20-25 15-20 15-20 20-25 25-35Proteice animale 3-5 - - - - -Drojdie furajeră 3-5 3-5 - - - 5-8Lapte uscat degresat 3-10 - - - - -Săruri minerale 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3din care sare de bucătărie

1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

Premixuri 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2

Tabelul 12Compoziţia nutreţurilor combinate complete, pentru iepuri crescuţi

în sistem intensiv

SpecificareTineret în

creştere (4-12 săpt)

Iepuroaice alăptare

Mixt (iepuro-aice şi tineret

îngrăşat)Substanţă uscată 89,0 89,0 89,0

% din SUProteină brută 16,0 18,0 17,0Lipide 3-5 4-5 3-4Celuloză brută 14 12 14

Minerale, % SU

Calciu 0,40 1,20 1,10Fosfor 0,30 0,80 0,60Potasiu 0,60 0,90 0,90Sodiu 0,30 0,30 0,30Clor 0,30 0,30 0,30Magneziu 0,25 0,25 0,25

Vitamine

A (UI/kg) 6000 10000 10000D (UI/kg) 1000 1000 1000E (ppm) 50 50 50K (ppm) - 2 2B1 (ppm) 2 - 2B2 (ppm) 6 - 4B6 (ppm) 2 - 2B12 (ppm) 0,01 - 0,01Acid folic (ppm) 5 - 5

34


SpecificareTineret în

creştere (4-12 săpt)

Iepuroaice alăptare

Mixt (iepuro-aice şi tineret

îngrăşat)Acid pantotenic (ppm)

20 - 20

Niacină (ppm) 50 - 50Biotină (ppm) 0,2 - 0,2

Energie metabolizabilă (kcal/kg) 2380 2520 2420

Tabelul 13Cerinţele de bază și structura orientativă a reţetelor de nutreţuri

combinate pentru păsări ouătoare (date medii)

ParametriiGăini ouătoare

Raţe ouă-toare

Curci ouătoare

Gâşte ouătoareRase

uşoare Rase grele

Energie metabolizabilă (kcal/kg) 2650-2750 2550-2650 2500-2600 2800-2900 2450-2550

Proteină brută (%) 16-17 15-16 16-17 16-18 15-16Lizină (%) 0,65 0,60 0,50 0,50 0,50Metionină+Cistină (%) 0,55 0,55 0,54 0,53 0,53Triptofan (%) 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15Calciu (%) 3-3,3 2,8-3 2,8-3 2-2,2 2,0Fosfor (%) 0,90 0,90 0,80 0,80 0,60Celuloză brută (%) 5 5 6 5 6-7

Structura orientativă (%):Cereale 60-65 60-65 60-65 60-65 65-70Proteice vegetale 20-25 15-20 20-25 20-25 15-20Proteice animale 2-4 3-5 2-3 2-5 2-3Drojdie furajeră 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4Făină fân lucernă 3-5 3-5 3-5 3-5 5-10Săruri minerale 8-10 6-8 6-8 5-6 4-5din care sare de bucă-tărie 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

Premixuri 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2

35

Cerințe zootehnice, componența chimică și valoarea nutritivă a nutrețurilor din Republica MoldovaTa

belu

l 14

Cerin

ţele

de

bază

și s

truc

tura

orie

ntat

ivă

a re

ţete

lor d

e nu

treţ

uri c

ombi

nate

pen

tru

porc

ine

Para

met

rii

Purc

ei

suga

ri 1

0-45

zile

Tine

ret 4

5 zi

le 2

5 kg

Porc

i la

îngr

ăşat

25

-50

kg

Porc

i la

îngr

ăşat

50

kg

– liv

rare

Scro

afe î

n la

ctaţ

ie,

tiner

et în

cr

eşte

re,

vier

i

Scro

afe

gest

ante

Baco

n

25-5

0 kg

Baco

n

50-9

0 kg

Ener

gie

met

abol

izab

ilă

(kca

l/kg)

3100

-330

032

00-3

300

3100

-320

031

00-3

200

2900

-300

029

00-3

000

3000

-310

030

00-3

100

Prot

eină

bru

tă, (

%)

19-2

117

-18

13,5

-14,

512

-13

14,5

-16,

013

,516

14Li

zină

, (%

)1,

000,

850,

560,

450,

550,

500,

670,

54M

etio

nină

+Cist

ină,

(%)

0,70

0,60

0,43

0,35

0,45

0,40

0,49

0,43

Trip

tofa

n, (%

)0,

200,

180,

100,

080,

100,

100,

120,

10C

alci

u, (%

)0,

900,

800,

600,

500,

700,

750,

600,

60Fo

sfor

, (%

)0,

700,

600,

400,

400,

500,

500,

400,

40C

elul

oză

brut

ă, (%

)3

45

67

75

6St

ruct

ura

orie

ntat

ivă

(%):

Cer

eale

60-6

565

-70

75-8

070

-75

70-7

570

-75

70-7

575

-80

Prot

eice

veg

etal

e20

-25

15-2

015

-20

10-1

520

-25

20-2

520

-25

18-2

0Pr

otei

ce a

nim

ale

5-10

3-6

1-3

-2-

32-

33-

52-

3D

rojd

ie fu

raje

ră1-

22-

32-

32-

42-

42-

42-

42-

4Za

hăr

1-3

--

--

--

-G

răsim

i1-

31-

3-

--

--

-Fă

ină

fân

luce

rnă

-1-

22-

33-

53-

53-

52-

33-

4Să

ruri

min

eral

e2-

32-

32-

32-

33-

43-

42-

32-

3di

n ca

re sa

re d

e bu

cătă

rie0,

30,

30,

50,

50,

50,

50,

50,

5Pr

emix

uri

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

36


belu

l 15

Cerin

ţele

de

bază

și s

truc

tura

orie

ntat

ivă

a re

ţete

lor d

e nu

treţ

uri c

ombi

nate

pen

tru

păsă

ri de

car

ne

Para

met

rii

Broi

leri

de g

ăină

Broi

leri

de c

urcă

Broi

leri

de r

aţă

Broi

leri

de g

âscă

0-28 zile

29-4

5zi

le45

zile

livra

re0-

35 zile

36-7

0zi

le71

-105

zile

0-21 zile

22-5

6zi

le0-

28 zi

le29

-56

zile

Ener

gie

met

abol

izab

ilă, (

kcal

/kg

)28

00-

2900

2900

-30

0030

00-

3100

2800

-29

0029

00-

3100

3000

-32

0027

00-

2800

2600

-27

0028

00-

2900

2600

-27

00Pr

otei

nă b

rută

, (%

)21

-22

19-2

017

-18

27-2

824

-25

19-2

018

-19

15-1

619

-20

15-1

6Li

zină

, (%

)1,

100,

950,

801,

501,

271,

000,

900,

750,

900,

75M

etio

nină

+Cist

ină,

(%)

0,75

0,67

0,58

1,00

0,85

0,67

0,70

0,60

0,70

0,60

Trip

tofa

n, (%

)0,

200,

200,

150,

300,

250,

210,

200,

160,

200,

16C

alci

u, (%

)1,

000,

900,

801,

501,

301,

301,

001,

001,

001,

00Fo

sfor

, (%

)0,

750,

700,

600,

900,

800,

800,

800,

600,

600,

60C

elul

oză

brut

ă, (%

)3

34

34

44

54

5St

ruct

ura

orie

ntat

ivă

(%):

Cer

eale

60-6

565

-70

70-7

545

-50

55-6

065

-70

65-7

070

-75

65-7

070

-75

Prot

eice

veg

etal

e25

-35

20-2

515

-20

35-4

530

-35

20-2

520

-25

15-2

020

-25

15-2

0Pr

otei

ce a

nim

ale

3-6

2-4

-8-

104-

62-

32-

4-

2-3

-D

rojd

ie fu

raje

ră1-

22-

32-

31-

22-

32-

31-

22-

31-

22-

3G

răsim

i1-

22-

33-

51-

22-

52-

52-

3-

2-3

-Fă

ină

fân

luce

rnă

11

21

22-

31-

22-

31-

22-

3Să

ruri

min

eral

e2-

32-

32-

33-

43-

43-

42-

32-

32-

32-

3di

n ca

re sa

re d

e bu

cătă

rie0,

30,

30,

30,

20,

30,

30,

30,

30,

30,

3Pr

emix

uri

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

37


belu

l 16

Conț

inut

ul d

e am

inoa

cizi

în u

nele

sur

se fu

raje

re, g

/kg

Surs

a fu

raje

ră

Lizină

Histidină

Arginină

Acid aspartic

Treonină

Serină

Acid glutamic

Prolină

Glicină

Alanină

Cisteină

Valină

Metionină

Izoleucină

Leucină

Tirozină

Fenilalanină

Triptofan

Ornitină

Acid cisteinic

NU

TREȚ

URI

VER

ZI

Mas

a ver

de d

e:- l

ucer

nă2,

10,

81,

74,

11,

61,

63,

41,

71,

52,

00,

21,

70,

21,

32,

71,

11,

90,

8

- maz

ăre

1,8

0,7

2,5

3,5

1,1

1,4

4,1

-1,

12,

60,

11,

20,

1-

2,1

0,8

1,4

0,5

- trif

oi0,

90,

30,

91,

90,

90,

91,

9-

0,8

1,1

-0,

90,

2-

1,6

0,7

1,0

0,7

- sul

fină

albă

2,1

0,6

1,9

4,9

1,4

1,1

3,1

1,8

1,5

1,9

0,1

1,9

0,3

1,6

2,5

0,9

1,8

0,4

- ghi

zdei

2,2

0,6

1,9

3,5

1,3

1,2

3,2

1,8

1,4

1,5

0,1

1,8

0,3

1,5

2,3

1,0

1,8

0,3

- grâ

u1,

50,

71,

82,

81,

41,

88,

5-

1,5

2,2

0,9

1,7

0,2

-2,

71,

11,

90,

7

- orz

1,4

0,6

1,3

2,5

1,3

1,5

7,4

-1,

31,

80,

21,

60,

2-

2,5

0,9

1,9

0,4

- gol

omăț

1,6

0,5

1,3

2,3

1,2

1,0

2,7

1,3

1,3

1,8

0,1

1,4

0,2

1,4

2,1

0,8

1,4

0,7

-Sid

a1,

50,

61,

03,

01,

51,

04,

91,

41,

52,

10,

21,

70,

31,

11,

41,

01,

60,

040,

2

Hriș

ca d

e Sa

halin

1,4

0,7

0,9

2,7

1,4

1,0

4,4

1,3

1,6

1,8

0,2

1,5

0,3

0,9

1,6

0,8

1,3

0,02

0,14

-Silfi

a0,

80,

30,

61,

81,

00,

72,

81,

01,

01,

40,

11,

10,

20,

61,

80,

61,

10,

030,

14

Topi

nam

bur

roz

0,1

0,05

0,3

0,2

0,1

0,1

0,4

0,02

0,2

0,2

0,01

0,1

0,01

0,1

0,2

0,06

0,1

0,01

0,01

0,04

Topi

nam

bur

alb

0,2

0,06

1,2

0,9

0,2

0,1

2,2

0,03

0,2

0,3

0,03

0,2

0,02

0,2

0,3

0,08

0,2

0,03

0,01

0,04

38


Surs

a fu

raje

ră

Lizină

Histidină

Arginină

Acid aspartic

Treonină

Serină

Acid glutamic

Prolină

Glicină

Alanină

Cisteină

Valină

Metionină

Izoleucină

Leucină

Tirozină

Fenilalanină

Triptofan

Ornitină

Acid cisteinic

-Por

umb

0,7

0,9

1,2

0,6

0,6

0,8

1,4

0,5

1,2

0,4

0,7

1,1

0,4

1,1

0,5

1,2

NU

TREȚ

URI

ASP

RE

Fân

de im

aș

4,2

2,4

5,6

3,8

2,9

3,4

5,5

4,8

8,9

2,3

7,4

8,5

4,4

7,5

2,0

Fân

din

dife

rite

ierb

uri

3,5

1,4

4,2

7,8

3,1

3,0

8,6

4,2

5,0

0,7

4,6

2,2

6,5

3,8

2,8

3,6

2,1

Fân

din

luce

rnă

4,8

2,2

4,5

12,3

3,5

4,1

5,7

3,6

5,2

2,7

5,3

2,0

10,4

4,5

2,0

2,7

Fân

de

gram

inee

și

legu

min

oase

3,0

5,0

5,1

3,5

0,6

0,8

8,1

7,6

7,9

2,0

Fân

de tr

ifoi

4,8

3,3

6,4

3,6

8,6

3,9

4,0

3,6

5,6

0,6

2,0

17,0

17,8

6,4

5,2

2,2

Fân

de sp

arce

tă4,

14,

05,

43,

72,

65,

01,

611

,53,

63,

62,

1

Fân

de ti

mof

-tic

ă4,

43,

04,

15,

15,

04,

27,

44,

95,

22,

63,

32,

89,

95,

13,

12,

7

Fân

de tr

ifoi+

tim

oftic

ă3,

61,

83,

89,

04,

24,

59,

24,

26,

30,

34,

30,

57,

22,

75,

01,

9

Fân

din

plan

te

pere

ne3,

21,

83,

07,

13,

23,

28,

23,

44,

70,

32,

80,

65,

92,

24,

52,

1

Făin

ă de

iarb

ă di

n lu

cern

ă5,

82,

85,

211

,26,

54,

911

,55,

75,

16,

91,

64,

81,

64,

18,

13,

14,

9

Paie

de

grâu

1,6

0,6

1,4

2,0

1,0

1,1

3,0

1,1

1,4

1,1

0,1

1,7

0,6

1,1

0,8

Paie

de

orz

1,6

0,5

1,6

1,7

0,8

0,9

2,3

0,9

1,3

0,9

0,1

1,6

0,6

1,2

0,8

39


Surs

a fu

raje

ră

Lizină

Histidină

Arginină

Acid aspartic

Treonină

Serină

Acid glutamic

Prolină

Glicină

Alanină

Cisteină

Valină

Metionină

Izoleucină

Leucină

Tirozină

Fenilalanină

Triptofan

Ornitină

Acid cisteinic

FÂN

AJU

RI Ş

I SIL

OZU

RI

Fâna

j din

lu

cern

ă,6,

01,

96,

35,

12,

46,

70,

213

,94,

02,

0

Fâna

j din

trifo

i ro

șu,

4,1

1,2

4,0

10,5

4,0

7,4

5,3

5,4

1,0

4,6

7,5

4,7

3,8

Silo

z din

po

rum

b0,

70,

40,

71,

00,

80,

41,

10,

91,

40,

20,

70,

21,

50,

30,

40,

3

Silo

z din

floa

-re

a so

arel

ui1,

10,

30,

91,

60,

70,

62,

11,

11,

30,

50,

90,

32,

50,

50,

8

Silo

z din

maz

ă-re

+ o

văz

1,3

0,4

0,5

1,6

1,2

0,7

2,2

1,2

3,4

0,6

1,8

0,3

3,1

0,4

1,5

1,0

SUC

ULE

NTE

Sfec

lă d

e za

har

0,01

0,01

0,02

0,03

0,01

0,01

0,3

0,2

0,01

0,03

0,03

0,3

0,01

0,01

0,01

0,04

0,03

0,02

0,01

0,1

Varz

ă0,

30,

10,

20,

40,

30,

31,

62,

60,

40,

20,

070,

30,

080,

20,

40,

10,

20,

040,

1

Mor

cov

0,3

0,1

0,1

0,6

0,2

0,2

2,3

1,7

0,3

0,4

0,02

0,3

0,03

0,1

0,3

0,03

0,1

0,02

0,1

Dov

leac

3,0

1,0

5,0

11,0

3,0

3,0

26,0

2,0

5,0

4,0

5,0

2,0

0,1

3,0

6,0

1,0

3,0

0,5

0,2

Sfec

lă fu

raje

ră0,

50,

30,

40,

70,

50,

41,

70,

10,

70,

20,

50,

21,

40,

30,

50,

4

Varz

ă fu

raje

ră1,

41,

16,

21,

61,

10,

83,

11,

21,

70,

31,

40,

62,

50,

70,

90,

4

Mor

cov

fura

jer

0,2

0,4

0,2

0,3

0,2

0,2

0,1

0,4

0,1

0,4

0,5

0,5

0,3

NU

TREȚ

URI

CO

NC

ENTR

ATE

40


Surs

a fu

raje

ră

Lizină

Histidină

Arginină

Acid aspartic

Treonină

Serină

Acid glutamic

Prolină

Glicină

Alanină

Cisteină

Valină

Metionină

Izoleucină

Leucină

Tirozină

Fenilalanină

Triptofan

Ornitină

Acid cisteinic

Gră

unțe

de

poru

mb

2,9

2,6

3,5

5,5

3,0

4,4

18,0

6,6

3,7

6,0

1,2

3,9

1,4

2,8

10,8

3,3

4,0

1,2

Boab

e de

m

azăr

e10

,63,

910

,817

,74,

97,

027

,67,

07,

06,

48,

63,

56,

211

,25,

07,

6

Bob

fura

jer

14,4

7,3

20,3

22,3

8,3

9,8

40,7

4,1

10,0

12,7

3,7

113,

232

,68,

310

,12,

0

Boab

e de

m

ăzăr

iche

14,6

6,7

16,1

8,7

39,2

3,3

9,9

2,2

7,9

2,7

23,6

5,7

8,9

1,2

Boab

e de

lupi

n15

,910

,934

,214

,15,

210

,64,

212

,74,

637

,415

,53,

1

Boab

e de

soia

21,7

8,0

24,0

10,7

12,3

14,9

44,4

5,4

12,6

13,3

5,3

15,2

4,2

37,9

13,0

3,6

Boab

e de

nău

t14

,05,

016

,03,

012

,012

,078

,05,

012

,010

,03,

09,

00,

18,

020

,04,

09,

00,

60,

20,

1

Boab

e de

faso

le8,

04,

09,

022

,08,

09,

058

,03,

09,

06,

01,

08,

00,

17,

014

,03,

07,

00,

30,

2

Boab

e de

lint

e18

,28,

218

,69,

08,

32,

411

,22,

728

,29,

91,

4

Boab

e de

sorg

1,0

1,0

1,0

5,0

2,0

1,0

6,0

2,0

2,0

2,0

0,2

2,0

0,1

0,1

6,0

0,6

0,1

0,3

0,2

0,1

Boab

e de

grâ

u 4,

13,

46,

87,

44,

06,

040

,714

,06,

05,

06,

34,

79,

94,

46,

31,

8

Sem

ințe

de

floar

ea- s

oa-

relu

i2,

05,

013

,06,

05,

016

,013

,08,

06,

00,

39,

05,

03,

02,

05,

00,

9

Gră

unțe

de

orz

3,5

2,1

5,1

6,3

4,3

4,3

29,3

12,6

4,6

4,2

4,9

1,2

3,5

7,6

3,0

5,5

1,5

Gră

unțe

de

seca

ră3,

13,

44,

65,

92,

74,

031

,08,

83,

34,

01,

83,

61,

32,

36,

32,

34,

21,

1

41


Surs

a fu

raje

ră

Lizină

Histidină

Arginină

Acid aspartic

Treonină

Serină

Acid glutamic

Prolină

Glicină

Alanină

Cisteină

Valină

Metionină

Izoleucină

Leucină

Tirozină

Fenilalanină

Triptofan

Ornitină

Acid cisteinic

Boab

e de

mei

1,8

1,9

2,9

7,1

3,4

5,2

23,1

5,6

2,9

8,5

1,6

5,0

1,7

3,3

11,3

2,8

5,1

1,6

Cru

pe d

e po

rum

b1,

41,

43,

23,

62,

83,

316

,911

,51,

95,

60,

93,

00,

12,

48,

91,

72,

75,

30,

16

Cru

pe d

e gr

âu2,

71,

95,

94,

93,

34,

740

,023

,63,

23,

71,

33,

90,

43,

36,

91,

53,

80,

28

Cru

pe d

e or

ez1,

40,

61,

63,

81,

52,

114

,55,

52,

192,

90,

12,

20,

10,

82,

60,

51,

30,

10,

31

Urlu

ială

de

poru

mb

2,9

3,0

4,1

3,2

0,8

4,9

1,3

25,7

4,3

1,0

Urlu

ială

de

grâu

4,

82,

34,

54,

24,

34,

51,

71,

813

,84,

03,

5

Deș

euri

de o

rz4,

61,

15,

840

,43,

84,

622

,511

,625

,15,

42,

44,

41,

33,

78,

32,

95,

01,

6

Deș

euri

de o

văz

2,0

1,0

2,0

2,0

2,0

1,0

2,0

3,0

2,0

1,0

Tărâ

țe d

e gr

âu6,

13,

78,

813

,03,

44,

533

,73,

39,

12,

27,

32,

716

,14,

35,

22,

4

Tesc

ovin

a di

n st

rugu

ri al

bi6,

83,

57,

67,

54,

14,

613

,77,

35,

64,

50,

44,

60,

13,

66,

21,

94,

30,

50,

40,

4

Tesc

ovin

ă di

n st

rugu

ri ro

șii7,

14,

39,

68,

14,

25,

017

,26,

47,

54,

70,

75,

30,

14,

06,

81,

94,

50,

20,

50,

5

Mac

uh d

in

sem

ințe

de

poam

ă3,

12,

48,

15,

92,

43,

921

,95,

96,

34,

40,

93,

80,

053,

05,

31,

13,

10,

20,

30,

3

Mas

a de

alg

e us

cate

-26

,39

43,7

1,6

17,3

90,0

26,7

35,7

36,2

11,3

21,7

1,2

-14

,442

,28,

7-

-13

5,7

42


Surs

a fu

raje

ră

Lizină

Histidină

Arginină

Acid aspartic

Treonină

Serină

Acid glutamic

Prolină

Glicină

Alanină

Cisteină

Valină

Metionină

Izoleucină

Leucină

Tirozină

Fenilalanină

Triptofan

Ornitină

Acid cisteinic

Mac

uh se

min

țe

de c

ânep

ă4,

73,

120

,810

,84,

55,

922

,05,

85,

14,

30,

75,

70,

45,

87,

92,

98,

90,

30,

40,

52

Mac

uh fl

oare

a-

soar

elui

6,2

3,5

10,0

15,1

8,9

7,1

53,3

4,4

12,4

8,7

2,4

8,4

0,7

4,9

8,8

2,5

6,2

0,08

0,07

Mac

uh ra

piță

15,0

10,7

15,1

28,5

12,6

11,9

61,4

5,8

12,5

11,5

8,5

15,7

3,0

11,9

23,7

9,3

11,5

0,06

0,06

Şrot

floa

rea-

soar

elui

17,7

15,2

36,7

37,2

15,8

19,0

84,4

17,3

23,4

22,1

8,2

19,0

8,2

15,5

25,8

10,6

18,6

4,6

Şrot

soia

36

,414

,137

,356

,018

,824

,492

,024

,920

,226

,19,

820

,08,

518

,737

,416

,823

,35,

2

Şem

ințe

de

viță

de

vie

4,2

2,6

4,9

8,7

4,1

5,7

26,2

0,5

5,6

2,8

2,6

4,6

0,7

3,6

7,3

1,7

3,1

0,3

Borh

ot u

scat

de

sfec

lă

8,3

7,1

9,1

9,1

11,5

3,1

16,2

4,5

17,1

21,7

7,1

15,4

2,0

Boșt

ină

de b

ere

1,5

0,8

1,9

1,1

0,7

0,4

1,6

0,5

3,8

1,6

0,8

Dro

jdii

fura

jere

25

,18,

616

,830

,618

,116

,654

,712

,517

,122

,215

,04,

714

,522

,817

,716

,26,

3

Fain

ă de

car

ne

și oa

se17

,110

,825

,220

,712

,011

,929

,133

,120

,121

,112

,82,

98,

320

,46,

411

,9

Făin

ă de

peș

te40

,116

,932

,552

,920

,523

,673

,520

,532

,036

,44,

923

,413

,123

,841

,014

,819

,85,

4

43


belu

l 17

CON

ŢIN

UTUL

MIC

ROEL

EMEN

TELO

R ÎN

PRI

NCI

PALE

LE N

UTRE

ŢURI

DI

N R

EPUB

LICA

MO

LDO

VA (m

g/kg

SU)

Nut

rețu

riCu

pru

Man

gan

Zinc

Fier

Cob

alt

nM

vari

aţii

nM

vari

aţii

nM

vari

aţii

nM

vari

aţii

nM

vari

aţii

NU

TREŢ

URI

VER

ZI

Poru

mb

332,

90,

26-8

,333

37,7

8,6-

229,

134

35,2

9,9-

68,1

3419

2,4

60,5

-106

8,6

310,

260,

07-0

,57

Seca

ră d

e to

amnă

65,

73,

7-6,

56

40,7

19,3

-92,

26

27,7

12,7

-34,

76

189,

720

,2-7

15,7

60,

590,

29-1

,02

Luce

rnă

6510

,03,

1-19

,966

72,7

7,7-

130,

663

42,6

9,5-

68,1

6641

5,9

64,0

-146

5,2

660,

580,

29-1

,12

Trifo

i8

10,9

3,1-

15,4

760

,642

,0-7

4,8

748

,511

,3-6

3,5

729

6,3

177,

9-12

18,4

70,

620,

53-0

,68

Ovă

z15

5,2

1,8-

38,8

1570

,29,

6-10

6,3

1428

,25,

4-48

,316

132,

427

,7-1

089,

415

0,35

0,18

-0,7

8

Măz

ăric

he13

12,6

8,3-

17,7

1385

,312

,9-1

66,5

1353

,630

,5-6

7,7

1327

5,3

49,3

-614

,113

0,85

0,15

-1,5

2

Iarb

a de

Sud

an8

4,5

4,1-

7,8

440

,524

,0-4

8,7

440

,840

,0-4

8,0

757

6,1

212,

3-10

03,4

40,

320,

31-0

,33

Spar

cetă

18,

1-

161

,2-

144

,01

236,

4-

10,

46

FURA

JE G

ROSI

ERE

Fân

luce

rnă

876,

91,

2-30

,380

41,1

8,3-

132,

069

29,8

8,4-

77,7

8739

5,8

59,5

-120

8,4

660,

480,

11-0

,91

Fân

spar

cetă

126,

02,

3-10

,412

52,5

17,5

-99,

310

32,4

14,9

-68,

412

398,

310

9,2-

737,

111

0,34

0,18

-0,6

7

Fân

ovăz

193,

21,

8-6,

118

61,6

10,5

-170

,017

29,4

10,1

-86,

019

334,

427

,7-6

76,2

170,

440,

21-0

,81

Fân

maz

ăre

35,

54,

1-8,

12

52,8

14,9

-90,

72

23,2

14,6

-31,

73

310,

820

7,7-

41,4

20,

430,

27-0

,58

Fân

ames

tec i

erbu

ri9

3,8

1,2-

8,9

944

,336

,0-5

3,3

628

,023

,4-3

7,4

937

8,2

47,2

-606

,66

0,36

0,21

-0,7

8

Fân

măz

ări-

che-

ovăz

73,

21,

1-6,

86

51,2

13,2

-124

,66

33,1

9,8-

76,0

733

1,9

98,9

-652

,96

0,36

0,20

-0,6

1

Fân

măz

ăric

he

38,

56,

3-13

,23

68,8

15,1

-121

,73

39,7

18,3

-65,

13

341,

890

,0-5

89,8

30,

460,

27-0

,65

44


Nut

rețu

riCu

pru

Man

gan

Zinc

Fier

Cob

alt

nM

vari

aţii

nM

vari

aţii

nM

vari

aţii

nM

vari

aţii

nM

vari

aţii

Paie

de

grâu

573,

60,

7-8,

454

32,4

7,9-

108,

253

25,9

8,1-

66,4

5433

4,2

60,0

-107

0,1

420,

410,

14-0

,81

Paie

orz

284,

71,

3-7,

827

40,8

13,4

-65,

223

33,7

9,9-

88,8

2831

8,0

75,7

-321

,824

0,36

0,18

-0,5

7

Paie

maz

ăre

163,

50,

3-9,

716

32,3

14,9

-90,

714

26,3

14,6

-35,

216

387,

529

,4-4

12,4

110,

420,

27-0

,58

Paie

ovă

z10

3,6

1,9-

6,9

1365

,124

,4-1

45,3

1226

,710

,1-4

7,7

1024

6,1

65,4

-358

,113

0,46

0,21

-0,7

3

Paie

luce

rnă

23,

12,

9-3,

22

32,6

31,1

-34,

12

15,2

14,8

-15,

82

291,

810

6,8-

476,

72

0,80

0,47

-1,1

3

Paie

por

umb

62,

61,

2-4,

43

38,5

14,6

-101

,72

13,9

7,2-

20,6

649

6,4

141,

2-10

52,6

20,

590,

63-0

,55

SUC

ULE

NTE

Silo

z por

umb

604,

21,

1-11

,261

35,5

6,4-

83,1

4023

,27,

1-83

,665

390,

220

,2-1

400,

441

0,48

0,15

-0,7

2

Silo

z coc

eni p

o-ru

mb

254,

01,

9-6,

224

50,1

16,7

-87,

719

29,6

8,2-

63,9

2551

0,1

99,7

-211

7,2

170,

360,

17-0

,77

Fâna

j luc

ernă

626,

81,

1-12

,956

49,2

11,4

-154

,539

29,8

8,2-

86,0

5759

cerinȚe zootehnice, componenȚa chimicĂ Și valoarea ... · conținutul în aminoacizi, micro și...

Documents