tanatologie medico-legala.doc

8/20/2019 Tanatologie medico-legala.doc

1/100

1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALA2.1. GENERALITATI Tanatologia medico-legala (thanatos = moarte si logos = stiinta este !arteamedicinei legale care se oc"!a c" st"di"l com!le# al mortii. Acest ca!itolst"dia$a %n esenta &enomenele care !reced instalarea mortii' den"mite st ariterminale si &enomenele care s"cced instalarii mortii reale' den"mitemodifcari

cadaverice.2.2. DEFINI TIA I ETAPELE MOR TIIMoartea re!re$inta o %ncetare ire)ersi*ila a &"nctiilor )itale - res!iratie sicirc"latie - c" %ncetarea consec"ti)a a meta*olism"l"i.+n esenta' moartea s"r)ine c,nd &"nctiile celor trei mari sistemecardio)asc"lar'res!irator si ner)os a" %ncetat. +n mod con)entional moartea seconsidera instalata %n moment"l o!ririi acti)itatii cardiace.Din !"nct de )edere $io!atologic' &enomen"l de *a$a care !recede sigenerea$a moartea este ano#ia. Cel"lele si tes"t"rile care alcat"iesc cor!"lomenesc a" o re$istenta di&erita la li!sa de o#igen' conditionata de grad"l dedi&erentiere. Cele mai sensi*ile cel"le la ano#ie s"nt cele mai recentelogenetic'res!ecti) ne"ronii corticali care re$ista doar /-0 min"te' %n tim! ce *relem"sc"lare striate re$ista !,na la / min"te' iar cele netede !,na la 2 ore.3e$istenta di&erita a cel"lelor si tes"t"rilor la ano#ie &ace ca %ntre )iata simoartea*iologica (moartea reala sa se inter!"na o serie de stadii intermediareden"mite

st ari terminale. Acestea s"nt re!re$entate de agonie' moartea clinica simoarteacere*rala .a) AGONIA. Agonia este eta!a de trecere de la )iata la moartea clinica.Etimologic !ro)ine de la grecesc"l agon=l"!ta' deci ar semnica l"!ta %ntre)iatacare n" a %ncetat si moartea care n" a %nce!"t.+n c"rs"l agoniei se !rod"ce o dimin"are marcata a &"nctiilor )itale acestea&"nction,nd s"* limitele lor de ecienta. Datorita acest"i &a!t agonia estec"nosc"ta si s"* den"mirea de 4)ita red"cta4 ()iata red"sa.

Agonia !oate !recedata de o &a$a !reagonala caracteri$ata !rintr-o stare dee#citatie !sihosen$oriala' c" %nce!"t"l de!rimarii &"nctiilor )itale.Fazele agoniei. +n general agonia e)ol"ea$a %n mai m"lte &a$e. De o*iceide*"tea$a c" o &a$a e"&orica caracteri$ata !rin logoree' stare de agitatie'miscarinecoordonate' tahi!nee c" res!iratii s"!erciale' ritm cardiac nereg"lat c"red"cerea am!lit"dinii !"ls"l"i.2

+n cea de a do"a &a$a se !rod"ce scaderea marcata a &"nctiilor de *a$a.3es!iratiile de)in s"!erciale si ra!ide c" !erioade de a!nee si "neori

res!iratie!eriodica. A!are *radicardie c" !"ls sla* !erce!ti*il. 5acies"l ia as!ecthi!ocratic' !ri)irea de)ine #a' a!ar trans!iratii reci si e#tremitatile de)incianotice.+n "ltima &a$a cor!"l de)ine imo*il' e#tremitatile se racesc si simt"rile


2/100

dis!ar !rogresi) (!rim"l care dis!are ind )a$"l si "ltim"l a"$"l.5a$ele agoniei se !ot s"cceda sa" de*"t"l !oate marcat de "na din aceste&a$e.Forme clinice. +n &"nctie de mani&estarile clinice dominante' agonia !oate %m*raca / &orme clinice agonia deliranta' agonia l"cida si agonia alternanta.

Agonia cu delir - c" stari de agitatie si e!isoade delirante. Aceasta &ormaa!are %n le$i"ni ale sistem"l"i ner)os central' meningo-ence&alite'

alcoolism' "nele into#icatii. Agonia lucida 6 %n care n" a!ar t"l*"rari ale starii de constienta. e %nt,lneste %n s!ecial %n decese !rin a&ecti"ni cardio-)asc"lare.

Agonia alternant a6 %n care !erioadele de delir alternea$a c" stari del"ciditate.Durata agoniei )aria$a %n &"nctie de ca"$a mortii. Agonia !oate ♦ absent a - %n *oli c" e)ol"tie s"!raac"ta' "nele into#icatii s"!raac"te'le$i"ni gra)e ence&alice ($dro*irea crani"l"i si contin"t"l"i' %m!"scarea %n ca!' etc7♦ de scurt a durat a (de ordin"l min"telor - %n as#ii mecanice' mortis"*ite' into#icatii' etc.♦ de durat a lunga (ore sa" chiar $ile 6 %n decese !rin a&ecti"ni cronice.b) MOARTEA CLINICA. Moartea clinica este eta!a de trecere de la )iatala moartea reala. e caracteri$ea$a !rin %ncetarea res!iratiei si o!rireaacti)itatiicardiace. D"rea$a a!ro#imati) 0 min"te' d"!a acest inter)al a!ar,ndmodicariire)ersi*ile ale ne"ronilor corticali' instal,nd"-se moartea cere*rala. 8e!arc"rs"l

eta!ei de moarte clinica se !oate inter)eni !rin metode de reanimare.c) MOARTEA CEREBRALA (cortical a. Moartea cere*rala secaracteri$ea$a !rin %ncetarea oricarei acti)itati corticale (c" trase" i$oelectric!eEEG. +n conditii de ano#ie' ne"ronii din tr"nchi"l cere*ral %si mentinacti)itatea %nca 2 6 / min"te. Datorita acest"i &a!t' d"!a instalarea mortii corticaleeste!osi*ila reanimarea si mentinerea &"nctiilor )itale (res!iratie si circ"latie' daraceasta este in"tila datorita starii de decere*rare !rin modicarile

mor&o&"nctionale ire)ersi*ile a ne"ronilor corticali.d) MOARTEA REALA (biologica. Moartea reala este eta!a care"rmea$a d"!a moartea clinica. Odata c" instalarea acestei eta!e a!armodicarilecada)erice den"mite si semnele mortii reale.3

FORME PARTICLARE. 5ormele clinice !artic"lare ale starilorterminale s"nt re!re$entate de moartea a!arenta' )iata )egetati)a sis"!ra)iet"ireaarticiala.

Moartea aparent a este o noti"ne mai contro)ersata %n literat"ra des!ecialitate' contestata de "nii a"tori. Ea constit"ie tot"si o realitatemedicala' %nt,lnita %n s!ecial %n "nele into#icatii (hi!notice' o!iacee' %n re&rigeratie(hi!otermie' %n anemii se)ere' %n electroc"tare s.a.


3/100

Clinic se caracteri$ea$a !rin imo*ilitate cor!orala' aneste$ie' dis!aritiare9e#elor' red"cerea marcata a &"nctiilor res!iratorie si cardio-circ"latorie'acestea ne!"t,nd !"se %n e)identa !rin mi:loacele clasice de in)estigatie(ins!ectie' !al!are' a"sc"ltatie. 8rin acest ta*o" clinic' moartea a!arenta!oate con&"ndata c" moartea reala. E#istenta acestei stari o*liga la o constatareinstr"mentala a %ncetarii &"nctiilor )itale si la "rmarirea instalarii modicarilor

cada)erice !recoce' e)it,nd"-se ast&el %nh"marile "nor !ersoane a9ate %nstare demoarte a!arenta.Viata vegetativ a sa" coma depasit a este o moarte cere*rala c"mentinereas!ontana a &"nctiilor )egetati)e de *a$a (res!iratie si acti)itatecardiores!iratorie.!praviet!irea arti"cial a este o coma de!asita c" mentinerea &"nctiilor)itale !rin mano!ere de reanimare si tera!ie intensi)a ()entilatie asistata'stim"lator cardiac' etc.

2.!. DIAGNO"TICL MOR TII+n diagnostic"l mortii se "tili$ea$a do"a categorii de semne' "nele c")aloare relati)a - semnele clinice si altele de certit"dine - modicarilecada)erice.2.!.1. "emnele clinice ale mortiiemnele clinice s"nt semne imediate de moarte' ma:oritatea a),nd )aloarerelati)a %n diagnostic"l mortii. ;nii a"tori le n"mesc si semne negati)e de)iata.emnele clinice ale mortii s"nt re!re$entate de♦ o!rirea res!iratiei7♦ o!rirea acti)itatii cardio-circ"latorii7♦ dis!aritia re9e#elor7♦ dis!aritia &"nctiei cere*rale.a) Lip#a re#piratiei . Se manifesta clinic prin absenta miscarilor respiratorii lainspectiesi lipsa murmurului vezicular la auscultatie.b) Oprirea activit atii cardio circ!latorii . e e)identia$a !rin li!sa !"ls"l"ila !al!are' a*senta $gomotelor cardiace la a"sc"ltatie' tensi"nea arteriala$ero sitrase" i$oelectric !e E


4/100

modicari !recoce 6 care a!ar %n !rimele 2> ore de la deces7 modicari tardi)e 6 care a!ar d"!a 2> ore de la instalarea mortii .(..(.*. Modi"cari cadaverice precoceModicarile cada)erice !recoce s"nt re!re$entate de♦ racirea cada)r"l"i7♦ deshidratarea cada)r"l"i7♦ li)iditatile cada)erice7

♦ rigiditatea cada)erica7♦ a"toli$a.a) Racirea cadavr!l!i. 3acirea cada)r"l"i este consecinta o!ririicirc"latiei si a %ncetarii meta*olism"l"i c" !ierderea consec"ti)a de cald"ra %nmedi"l %ncon:"rator. +n mod o*isn"it la o tem!erat"ra a medi"l"i am*iant %ntre10- 2C' racirea cada)r"l"i se &ace c" a!ro#imati) 2C?ora' %n !rimele > oredela instalarea deces"l"i si "lterior c" "n grad !e ora.3acirea cada)r"l"i se &ace mai lent la ni)el"l !licilor si mai ra!id %n $oneledesco!erite ale cor!"l"i.Când temperatura centrala (determinata intrarectal) atinge valoarea de 20ºC,aceasta este considerata ca semn sigur de moarte.b) $e#+idratarea cadavr!l!i. Deshidratarea cada)r"l"i este consecinta %ncetarii circ"latiei si e)a!orarii a!ei %n medi"l am*iant. Acest !roces %nce!e %n$onele c" e!iderm s"*tire (*"$e' scrot la *ar*at' regi"ne )"l)ara la &emei. +naceste $one !rin deshidratare' !ielea se "s"ca' se %ntareste' de)ine gal*"ie si"lterior c" o tenta *r"na' l",nd as!ect asemanator !ergament"l"i' moti)

!entr"care %n !ractica medico-legala se "tili$ea$a termen"l de 4!ergamentari4 sa"4$onede !ergamentare4. 8ergamentarile se !ot !rod"ce si consec"ti) "nor le$i"nitra"matice c" sol"tie de contin"itate s"!erciale ale e!iderm"l"i (!lacardee#coriate' !lagi s"!erciale' !rec"m si d"!a den"dari !ost mortem alee!iderm"l"i a!ar"te %n c"rs"l trans!ort"l"i cada)r"l"i. 8entr" diagnostic"l5

di&erential se !ractica o inci$ie a !ielii. Daca !ergamentarea este !ostmortem' %n

$ona res!ecti)a n" a!are inltrat sang"in.+n cadr"l deshidratarii se !rod"c o serie de modicari la ni)el"l glo*iloroc"lari- glo*ii oc"lari se %nmoaie' !ier$,nd"-si starea de tensi"ne7- corneea de)ine o!alescenta si %n dre!t"l !"!ilelor a!are o !ata al*icioasaden"mita !ata l"i Liarch@ (la -B ore de la deces.c) Lividit atile cadaverice Li)iditatile cada)erice' den"mite si !etecada)erice' s"nt consecinta %ncetarii circ"latiei sang"ine si migrarii s,ngel"i!rin)ase' %n $onele decli)e' s"* acti"nea gra)itatiei.

Li)iditatile cada)erice %nce! sa a!ara %n mod o*isn"it d"!a circa 2-/min"te de la instalarea deces"l"i. Morologic se !re$inta s"* &orma "nor !etedec"loare ro$-)iolacee.


5/100

+n e)ol"tia li)iditatilor se disting / &a$e e)ol"ti)e*. ,ipo#ta-a (/*0 ore).+n aceasta &a$a a!ar !ete la %nce!"t mici' care se e#tind tre!tat' c" tendintalacon9"are. e locali$ea$a !e !artile decli)e si necom!rimate ale cada)r"l"i(&atadorsala la cada)r"l a9at %n dec"*it dorsal. +n &a$a de hi!osta$a li)iditatile

dis!arla digito!resi"ne dar se re&ormea$a ra!id d"!a %ncetarea acesteia. Dacamodicam !o$itia cada)r"l"i' dis!ar din $onele initiale si rea!ar %n noile $onedecli)e.(. 1a-a de di'!-i!ne *0/(0 ore)+n aceasta &a$a li)iditatile s"nt e#tinse' con9"ente si a!ar si !e !artilelaterale ale cada)r"l"i. La digito!resi"ne !alesc dar n" dis!ar %n totalitate.Dacamodicam !o$itia cada)r"l"i' n" dis!ar din $onele initiale dar se &ormea$a si %n

noile $one decli)e. Aceste caracteristici s"nt consecinta e#tra)a$arii !artialea!lasmei %ncarcata c" !igment hemoglo*inic.. 1a-a de imbibi tie d!pa (2/(0 ore )+n aceasta &a$a hemoli$a este com!leta si se !rod"ce di&"$i"neahemoglo*inei %n tes"t"ri. Li)iditatile s"nt intense si e#tinse !e s"!ra&ete mari.N"se modica la digito-!resi"ne. Daca modicam !o$itia cada)r"l"i ram,n %n$onele initiale si n" se &ormea$a %n noile $one decli)e (de)in #e.C"loarea !oate !re$enta )ariatii %n &"nctie de ca"$a mortii

- li)iditati de c"loare rosie a!rinsa a!ar %n into#icatiile c" CO' acidcianhidric si cian"ri si %n mortile !rin hi!otermie (re&rigeratie7- li)iditati ca&enii a!ar %n into#icatii c" s"*stante methemoglo*ini$ante7- li)iditati intens cianotice a!ar %n decese !rin as#ie7Im&ortanta me#ico'legala- re!re$inta cel mai !recoce si mai sig"r semn de moarte reala7- o&era indicii im!ortante as"!ra tim!"l"i sc"rs de la instalarea deces"l"i7- &"rni$ea$a date re&eritoare la !o$itia cada)r"l"i %n moment"l mortii si ae)ent"alelor schim*ari de !o$itie a cada)r"l"i76

- !ot &"rni$a date re&eritoare la ca"$a mortii.d) Rigiditatea cadaverica 3igiditatea cada)erica este o modicarecada)erica !recoce care consta %ntr-o contract"ra m"sc"lara !rogresi)a careinteresea$a m"schii striati si m"sc"lat"ra neteda. 8rin interesaream"sc"lat"riischeletice se !rod"ce o %nte!enire a artic"latiilor. 3igiditatea se instalea$ad"!a o!erioada de rela#are a m"sc"lat"rii c" o d"rata )aria*ila de 2- ore de ladeces.A!are initial la m"schii masticatori' a!oi se e#tinde %n sens cranio-ca"dal'interes,nd !rogresi) m"sc"lat"ra g,t"l"i' mem*relor s"!erioare' tr"nchi"l"isimem*relor in&erioare (legea Nsten.+n e)ol"tia rigiditatii se disting / &a$e e)ol"ti)e


6/100

*. 1a-a de in#talareEta!a de instalare d"rea$a circa 12 ore. +n aceasta &a$a daca se %n)inge&ortat' rigiditatea se instalea$a din no".(. 1a-a de #tare sau de generalizare (d"!a 12 !,na la 2> ore !ostmortem+n aceasta &a$a rigiditatea se generali$ea$a ' se %n)inge &oarte gre" !rinmano!ere de &ortare' dar odata %n)insa n" se mai re&ace.

. 1a-a de re-ol!tie (d"!a /6>B ore de la deces.+n aceasta eta!a rigiditatea dis!are !rogresi) %n acelasi sens %n care s-ainstalat (cranio-ca"dal. Coincide c" de*"t"l !"tre&actiei.Intensitatea si ra!iditatea instalarii rigiditatii cada)erice !ot !re$enta o seriede )ariatii- rigiditate ra!ida' intensa' de d"rata mai mare' se %nt,lneste %n *olicon)"lsi)ante (de e#em!l" tetanos sa" %n into#icatii c" s"*stantecon)"lsi)ante (stricnina' !aration7- rigiditate tardi)a' de intensitate red"sa si c" d"rata mai sc"rta a!are lacasectici' %n decese !rin se!ticemii sa" !rin into#icatii c" &os&or si

ci"!erci otra)itoare 7O &orma !artic"lara este rigiditatea cataleptica (spasmul cadaveric). Este o&orma de rigiditate de intensitate &oarte mare' care se instalea$a *r"sc'#,ndadeseori cada)r"l %n !o$itia %n care este s"r!rins %n moment"l mortii. e %nt,lneste %n deca!itari' le$i"ni cranio-cere*rale gra)e ($dro*irea crani"l"i sicontin"t"l"i' %m!"scarea %n ca!' le$i"ni gra)e ale tr"nchi"l"i cere*ral 'into#icatii s"!raac"te c" s"*stante con)"lsi)ante.Im&ortanta me#ico'legala- constit"ie "n semn de certit"dine a mortii7

- %n &"nctie de stadi"l e)ol"ti) se !oate a!recia tim!"l sc"rs de lainstalarea deces"l"i7- o&era date re&eritoare la !o$itia cada)r"l"i' daca aceasta n" a &ostmodicata %nainte de instalarea rigiditatii7- %n "nele ca$"ri da indicii as"!ra ca"$ei mortii.7

e)A!toli-a A"toli$a este o modicare cada)erica distr"cti)a !recoce!rod"sa !rin acti"nea en$imelor !ro!rii' %n s!ecial a hidrola$elor li$o$omale.Aceasta modicare !recede !"tre&actia(..(.(. Modi"cari cadaverice tardive

Modicarile cada)erice tardi)e a!ar d"!a 2> de ore de la instalarea mortii si!ot sistemati$ate %n "rmatoarele categorii

Modifcari distructive- !"tre&actia7- distr"gerea cada)r"l"i de catre animale.

Modifcari conservative naturale- m"micarea7- adi!oceara7- lignicarea7

- %nghetarea (congelarea nat"rala. Modifcari conservative artifciale- %m*alsamarea7- înghetarea (congelarea artificiala).

Mo#i$cari #i(tructi%e


7/100

3!tre'actia8"tre&actia este o modicare cada)erica distr"cti)a' care determinadescom!"nerea s"*stantelor organice %n s"*stante anorganice. Acest !rocescontin"a a"toli$a si se reali$ea$a s"* acti"nea 9orei micro*iene. emnele dee#teriori$are a !"tre&actiei de)in )i$i*ile la >B-2 ore !ost mortem.8"tre&actia %nce!e la ni)el"l intestin"l"i' "nde se gasesc %n mod o*isn"it*acterii sa!rote. "* acti"nea 9orei micro*iene de !"tre&actie e#istente %n

intestin"l gros si mai ales la ni)el"l cec"l"i' se dega:a hidrogen s"l&"rat caredi&"$ea$a !rin !eretele anterior al a*domen"l"i' com*in,nd"-se c"hemoglo*inasi re$"lt,nd s"l&hemoglo*ina (com!"s de c"loare )erde' care determinaa!aritia!etei )er$i de !"tre&actie.Pata verde de putreactie a!are %n mod o*isn"it la >B-2 ore d"!a deces.Initial se &ormea$a %n &osa iliaca drea!ta (regi"nea to!ograca "nde intestin"lestecel mai a!ro!iat de !eretele a*dominal a!oi si %n &osa iliaca st,nga' "lterior

e#tin$,nd"-se !e %ntreg a*domen"l si la *a$a toracel"i.Daca e#ista o !laga s"!rain&ectata sa" o colectie !"r"lenta (a*ces' 9egmon'!iotora#' etc. !ata )erde de !"tre&actie se locali$ea$a la %nce!"t %n :"r"l!lagiisa" %n dre!t"l &ocar"l"i !"r"lent.+n se!ticemii !"tre&actia are e)ol"tie ra!ida' determin,nd o coloratie )erde a!ielii' m"schilor si organelor interne (cada)re )er$i.8e teg"mente' %n s!ecial !e ni)el"l mem*relor' !ot sa a!ara niste d"ngica&enii-)iolacee' !e traiect"l )enelor s"!erciale' reali$,nd asa n"mita4circ"latie8!ost"ma4. Aceasta modicare se !rod"ce !rin di&"$i"nea s,ngel"i hemoli$atsi!"treat !rin !eretii )aselor im!regn,nd tes"t"rile adiacente retelei )enoases"!erciale.+n e)ol"tia !"tre&actiei !rin dega:are de ga$e se !rod"ce t"meereacada)r"l"i' &ata de)ine de nerec"nosc"t (!"t,nd ridica !ro*leme %n sta*ilireaidentitatii cada)r"l"i a*domen"l se destinde7 a!are em$em s"*c"tanat si)isceral7 !e teg"mente a!ar 9ictene care contin "n lichid s!"mos' t"l*"re 7s,ngele de)ine s!"mos. 8rin !resi"nea e#ercitata de ga$e as"!ra organelorinterne !ot a!area e#!"l$ia de materii &ecale si "rina' eliminarea contin"t"l"igastric !rin g"ra si nas' eliminarea !rin caile res!iratorii s"!erioare a "neis!"merosietice7 la &emeile decedate %n stare de gra)iditate se !oate !rod"cee#!"l$ia&at"l"i din "ter (4nasteri %n sicri"4.+n e)ol"tia !"tre&actiei se !rod"ce licheerea organelor' care tre!tat setrans&orma %ntr-o magma negricioasa' "r,t mirositoare. Tre!tat cartilagiilelaringiene si traheale se se!ara' !artile schelet"l"i se se!ara "nele de altele.

+ngeneral scheleti$area "n"i cada)r" %nh"mat are loc %n circa -1 ani.1actorii care in%!entea-a p!tre'actia s"nt re!re$entati %n !rim"l r,nd de&actorii de medi"' !roces"l ind accelerat de tem!erat"ra cresc"ta' e#ces"lde O2'


8/100

%nh"marea %n sol c" gran"le mari' !ermea*il !entr" a!a si aer' %nh"marea laad,ncime mica . Tem!erat"ra sca$"ta' sol"l argilos si nisi!os' %nh"marea la ad,ncimi maimari %ncetinesc e)ol"tia !"tre&actiei.3e&eritor la rol"l &actorilor de medi" regula Casper arata ca modicarile de!"tre&actie la "n cada)r" care sta o sa!tam,na e#!"s la aer s"nt echi)alentec"

modicarile din c"rs"l a 2 sa!tam,ni la "n cada)r" care sta %n a!a si a celor!rod"se %n B sa!tam,ni la "n cada)r" %ngro!at %n sol. Mo#i$cari ca#a%erice con(er%ati%e naturale

Aceste modicari a!ar %ntr-o serie de conditii de medi" care %ncetinesc sa"chiar %m!iedica e)ol"tia !"tre&actiei.a) M!mi"carea nat!ral a se reali$ea$a %n medi" c" tem!erat"ra ridicata'"miditate red"sa si )entilatie *"na (!am,nt "scat' nisi!os' a&,nat' !od"lcaselor %ntim!"l )erii. +n aceste conditii se !rod"ce o deshidratare masi)a care o!restemers"l !"tre&actiei.

As!ect"l cada)r"l"i de)ine asemanator m"miilor egi!tene %n sens"l ca se"s"ca' !ierde %n )ol"m si gre"tate' iar teg"ment"l de)ine !ergamentos dec"loare*r"n %nchisa.b) Adipoceara este !roces"l de sa!onicare a grasimilor cada)r"l"i. A!arela cada)rele care sta" %n a!e neaerate (&,nt,ni !arasite' lac"ri' *alti si la cele %nh"mate %n teren"ri "mede' argiloase. +n aceste conditii grasimile s"ntdescom!"se %n aci$i grasi si glicerina7 aci$ii grasi reactionea$a c" sar"ri decalci"9

si magne$i" re$"lt,nd sa!"n"ri insol"*ile care !rote:ea$a cada)r"l deacti"neadistr"cti)a a !"tre&actiei.Morologic $onele de adi!oceara a" o c"loare al*a-cen"sie sa" gal*"ie'consistenta moale' miros de *r,n$a r,nceda7 d"!a "scare $onele de)ins&ar,micioase c" as!ect cretos.c) Ligni"carea este rar %nt,lnita. A!are %n medii *ogate %n t"r*a si %n mlastinic" reactie intens acida care %m!iedica !"tre&actia. 8ielea cada)r"l"i de)ined"ra'*r"na' c" as!ect de !iele ta*acita. 8rin !ierderea calci"l"i oasele de)in *r"nesimoi. Cada)r"l scade %n )ol"m si gre"tate.d) 4ng+etarea nat!ral a a!are %n $one c" tem!erat"ri &oarte sca$"te ($one!olare' altit"dini mari. La tem!erat"ri &oarte sca$"te !"tre&actia este %m!iedicata'cada)r"l !astr,nd"-se &ara a s"&eri modicari de )ol"m si str"ct"ra.De$ghetaread"ce la instalarea ra!ida a !"tre&actiei.2.). APRECIEREA MOMENTLI MOR TII

*TANATOCRONOLOGIA+8reci$area moment"l"i instalarii deces"l"i constit"ie "n as!ect c" oim!ortanta deose*ita !entr" organele :"diciare. Im!ortanta acestei !ro*lemead"s la cont"rarea "n"i s"*ca!itol al medicinei legale - tanatocronologia.


9/100

Estimarea moment"l"i mortii este c" at,t mai e#acta c" c,t inter)al"l detim! sc"rs de la deces !,na la e#aminarea cada)r"l"i este mai sc"rt si din ce %n cemai a!ro#imati)a !e mas"ra ce acest inter)al se !rel"ngeste.8rinci!alele criterii de a!reciere a datei mortii s"nt "rmatoarele- modicarile cada)erice7- modicarile oc"lare7

- st"di"l "nor !rocese $iologice7- metode de tanatochimie.I. "tu#iul mo#i$carilor ca#a%erice"* acest as!ect a!recierea datei mortii se *a$ea$a !e st"di"l stadi"l"ie)ol"ti) %n care se gasesc semnele mortii reale %n moment"l e#aminarii.II. Mo#i$cari oculare- !ersistenta reactiei !"!ilare la atro!ina (cca > ore si la !ilocar!ina(cca B ore 7- a!aritia !etei Liarch@ la -B ore de la deces.III. "tu#iul unor &roce(e $ziologice

E&aminarea contin!t!l!i ga#tric - !ermite a!recierea inter)al"l"i des"!ra)iet"ire d"!a "ltim"l !r,n$. +n general la "n ad"lt d"!a "n !r,n$ mi#talimentele stationea$a %n stomac %n medie /-> ore. Li!sa alimentelor %nstomacindica &a!t"l ca "ltim"l !r,n$ a &ost cons"mat c" cel !"tin 0- ore %naintea10

instalarii deces"l"i. 8re$enta alimentelor nedigerate %n contin"t"l gastrics"gerea$a ca inter)al"l de la "ltim"l !r,n$ !,na la instalarea mortii este decirca2-/ ore.

+n !ractica medico-legala' !entr" a se !"tea e#!rima moment"l deces"l"i !e*a$a e#aminarii contin"t"l"i gastric este necesar ca !rin ancheta sa sesta*ilescadate !recise re&eritoare la "ltim"l !r,n$ (ora sa" inter)al"l orar si %n ce aconstat.C"nosc,nd aceste date !rec"m si d"rata medie de stationare %n stomac adi&eritelor alimente se !oate a!recia tim!"l sc"rs de la "ltim"l !r,n$ !,na lainstalarea deces"l"i. Grad!l de plenit!dine a ve-icii !rinare 6 o&era date a!ro#imati)ere&eritoare la moment"l instalarii mortii tin,nd"-se cont de &a!t"l ca %n

general)e$ica "rinara se "m!le tre!tat %n tim!"l no!tii' s!re dimineata ind de o*icei!lina.II. Meto#e #e tanatoc,imie Tanatochimia st"dia$a modicarile !ost mortem ale "nor s"*stante %n s,nge'lichid"l ce&alo-rahidian si %n organe (e# amoniac"l %n ser' a$ot"l re$id"al %norgane' concentratia de ore se !rod"ce e)ac"area !rogresi)a a contin"t"l"i)entricol"l"i st,ng' &enomen care a!are datorita rigiditatii cada)erice' careinteresea$a incl"si) m"schi"l cardiac7 dis!aritia glicogen"l"i he!atic la cca. 1 ore de la deces7


10/100

modicari de ! !-"l scade imediat d"!a deces iar d"!a 2> ore)irea$a s!re alcalin datorita amoniac"l"i si aminelor cada)erice72.-. CLA"IFICAREA MEDICO'LEGALA A MOR TIIDin !"nct de )edere medico-legal moartea se clasica %n♦ moarte )iolenta7♦ moarte ne)iolenta7A. Moartea violent a

Moartea )iolenta este moartea care se datorea$a acti"nii *r"tale si *r"ste a"nor &actori tra"matici e#terni as"!ra organism"l"i (mecanici' chimici' $ici'*iologici' !sihici."u a(&ect /u#iciar moartea )iolenta !oate - omucidere7- sinucidere7- accident .11

La acestea se ada"ga- eutanasia (omor"l la cerere7

- executia.O &orma !artic"lara si rara de moarte )iolenta este moartea &rin in,iitie.Este moartea care se !rod"ce !rin acti"nea "n"i &actor tra"matic e#tern demicaintensitate as"!ra "nei $one re9e#ogene' !rin declansarea "n"i re9e#inhi*itor(e# tra"mati$area minima a regi"nii cer)icale' cores!"n$ator sin"s"l"icarotidian' tra"mati$area minima a !le#"l"i solar !rin lo)ire de intensitatered"sa %n regi"nea e!igastrica.0. Moartea neviolent aMoartea ne)iolenta este moartea !rod"sa de &actori intrinseci organism"l"i.8oate !atologica si nat"rala.Moartea patologica este consecinta di&eritelor *oli ac"te sa" cronice.Moartea naturala este &oarte rara si !oate %nt,lnita la ),rste %naintate !rin"$"ra organism"l"i. +n aceste ca$"ri a"to!sia n" e)identia$a nici o modicaretanatogeneratoare.2.. MOARTEA ""PECTA I MOARTEA "0ITALegea !enala din tara noastra !re)ede o*ligati)itatea e#!erti$ei

medicolegale!e cada)r" %n toate ca$"rile de moarte )iolenta' c,nd moartea esteetichetata ca ind s"s!ecta sa" c,nd n" se c"noaste ca"$a mortii. +n Co#ul#eProce#ura Penala' la art. 11) se arata ca organ"l de "rmarire !enaladis!"nee&ect"area "nei constatari medico-legale 4în caz de moarte violent a, demoarte acarei cauz a nu se cunoaste, ori este suspect a4.2..1. Moartea (u(&ecta

Termen"l de moarte s"s!ecta este %n esenta "n termen :"ridic' care im!lica oacti)itate de ancheta si o constatare sa" e#!erti$a medico-legala !e cada)r".Noti"nea de moarte s"s!ecta incl"de decesele ine#!lica*ile' decesele!rod"se %n %m!re:"rari nec"nosc"te si %n loc"ri neo*isn"ite si deceseles"r)enite


11/100

c" tot"l neaste!tat la !ersoane %n !lina stare de sanatate a!arenta. Deci' !rinconditiile si circ"mstantele de !rod"cere este o moarte care ridica s"s!ici"ni!entr" %nlat"rarea carora se im!"ne e&ect"area "nei e#!erti$e medico-legale!ecada)r" si a "nei anchete :"diciare.+n Normele &roce#urale &ri%in# eectuarea e3&ertizelor4 acon(tatarilor

si a altor lucrari me#ico'legale %n secti"nea 0 re&eritoare la constatarea sie#!erti$a medico-legala !e cada)re' la art.!) se !re)ede ca autopsiamedicolegalaa cadavrului se eectueaz a la solicitarea organelor udiciare si esteobligatorie atunci c!nd moartea este violent a, c!nd cauza mor tii nu este12

cunoscut a si c!nd cauza mor tii este suspect a. La acelasi articol se arata ca"ndeces este considerat ca moarte (u(&ecta %n "rmatoarele sit"atii moarte subit a"

decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului esteverifcat a periodic din punct de vedere medical" deces care survine în timpul unei misiuni de serviciu, în incinta uneiintreprinderi sau institutii" deces care survine în custodie, precum moartea persoanelor a#ate îndetentie sau private de libertate, decesele în spitalele psi$iatrice, decesele înspitalele penitenciare, în înc$isoare sau în arestul politiei, moartea asociat acuactivit atile politiei sau ale armatei în cazul în care decesul survine în cursulmaniestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespect arii

drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortur a sau oricare alt a orma detratament violent sau inuman" multiple decese repetate în serie sau concomitent" cadavre neidentifcate sau sc$eletizate" decese survenite în locuri publice sau izolate" moartea este pusa în legatur a cu o defcienta în acordarea asistenteimedicale sau în aplicarea masurilor de proflaxie ori de protectia muncii" decesul pacientului survenit în timpul sau la scurt timp dupa ointerventie diagnostica sau terapeutica medico%c$irurgicala.2..2. Moartea (uitaMoartea s"*ita &ace !arte din categoria mortilor s"s!ecte. !re deose*ire demoartea s"s!ecta care este "n termen :"ridic' moartea s"*ita este o noti"nemedicala si se !oate deni ca o moarte ne)iolenta' de ca"$a !atologica'instalatacel mai adesea *r"sc' s"r)enita !e neaste!tate' la !ersoane %n stare desanatatea!arenta sa" la *olna)i care %n !erioada !remergatoare deces"l"i n" a"!re$entato sim!tomatologie care sa denote o agra)are a *olii de *a$a sa" e)ol"tia

s!re ocom!licatie letala.Moartea s"*ita s"r)ine %n loc"ri &oarte )ariate (domicili"' loc de m"nca'mi:loace de trans!ort' dr"m"ri' local"ri !"*lice' sali de s!ectacol' etc.. 8rin*r"schetea si circ"mstantele instalarii' moartea s"*ita tre$este n"meroase


12/100

s"s!ici"ni' moti) !entr" care a &ost %ncadrata %n categoria mortilor s"s!ecte.Ca!-ele mor tii #!bite !ot a!artine !ractic %ntregii !atologii' si di&era %n&"nctie de se# si ),rsta.La a#ulti si %5r(tnici ma:oritatea mortilor s"*ite se datoresc "nor *oli alea!arat"l"i cardio-)asc"lar.

Moartea subit a de origine cardio%vascular a este m"lt mai &rec)enta lase#"l masc"lin' c" incidenta ma#ima %ntre 00-0 ani' o*ser),nd"-se %nsa tot

maim"lte ca$"ri la ),rste tinere. Ca"$ele cele mai &rec)ente de moarte s"*itacardio)asc"laras"nt aterosclero$a coronariana si cere*rala' c" com!licatiile ma:ore ale13

acestora in&arct miocardic' accidente )asc"lare cere*rale (hemoragii siin&arctecere*rale. Alte ca"$e s"nt re!re$entate de hi!ertensi"nea arteriala se)era'miocardite (%ndeose*i )irale' r"!t"ri ane)rismale (aortice' cere*rale'accidente

trom*em*olice (!"lmonare' cere*rale' endocardite' )al)"lo!atii. Moartea subit a de origine respiratorie este determinata %n !rinci!al de

!ne"monii lo*are' *ronho!ne"monii' !ne"monii interstitiale' t"*erc"lo$a!"lmonara' astm *ronsic' edem glotic.

Moartea subit a digestiv a se !rod"ce !rin hemoragii digesti)e de ca"$e)ariate ("lcer gastro-d"odenal' )arice eso&agiene r"!te' etc' &orme gra)e dehe!atita )irala' !ancreatita ac"ta %n s!ecial &orma necrotico-hemoragica'enterocolite gra)e' ocl"$ie intestinala' in&arct intestino-me$enteric.

Moartea subit a de origine nervoasa are ca !rinci!ale ca"$e %n a&ara

accidentelor )asc"lare cere*rale (ischemice sa" hemoragice' meningitele sience&alitele gra)e. Moartea subit a renala este determinata de di&erite &orme de

glomer"lone&ritesi ne&rite interstitiale gra)e' sclero$e renale' deces"l !rod"c,nd"-se !rinins"cienta renala ac"ta.

Dintre aectiunile genitale eminine !e !rim"l !lan se sit"ea$a sarcinae#tra"terina r"!ta' a!oi eclam!sia si em*olia amniotica.Moartea (uita la co&iiMoartea s"*ita la co!ii detine incidenta ma#ima la gr"!a de ),rsta -1 an.

&n perioada perinatala ca"$ele cele mai &rec)ente de moarte s"*ita s"nt*oala mem*ranelor hialine' incom!ati*ilitatea de 3h' hemoragiimeningocere*rale(s"r)enite %n c"rs"l tra"matism"l"i o*stetrical din nasteri !rel"ngite sineasistate' *ronho!ne"monii !rin as!irat amniotic' mal&ormatii congenitale(%ns!ecial cardio-)asc"lare' *roelasto$a endocardica' !ne"monii ati!ice simeningo-ence&alite c" de*"t %n )iata intra"terina.&n primul an de viata dintre ca"$ele de moarte s"*ita !e !rim"l loc sesit"ea$a a&ecti"nile a!arat"l"i res!irator (*ronsiolita ca!ilara'

*ronho!ne"monia'!ne"monia interstitiala "rmate de dis!e!siile ac"te. Alte ca"$e s"ntre!re$entatede meningoence&alite' com!licatiile *olilor in&ecto-contagioase (t"seacon)"lsi)a'


13/100

scarlatina' r":eola' etc..14

/. T3A;MATOLOGIE MECANICA!.1. GENERALITATI Tra"matologia medico-legala st"dia$a consecintele acti"nii *r"tale a "n"iagent tra"matic as"!ra organism"l"i. 5actorii tra"matici !ot mecanici' $ici'chimici' *iologici si !sihici (tra"ma !sihica.Traumatologia mecanica st"dia$a e&ectele acti"nii &actorilor tra"maticimecanici as"!ra organism"l"i. Aceste e&ecte !ot directe si sec"ndare.'ectele directe s"nt consecinta acti"nii nemi:locite a agent"l"i tra"maticmecanic determin,nd modicari mor&o-&"nctionale locale sa" generale' degra)itate )aria*ila' !"t,nd d"ce la moarte.'ectele secundare s"nt re!re$entate de com!licatiile locale si generalea!ar"te %n e)ol"tia modicarilor initiale !rod"se de acti"nea agent"l"itra"matic.E&ectele acti"nii agetilor tra"matici mecanici s"nt conditionate de mai m"lti

&actori si an"me caracteristicile agent"l"i tra"matic (&orma' consistenta' gre"tate'dimensi"ni' !artic"laritati' etc.7

&orta c" care actionea$a7 regi"nea cor!orala interesata7 reacti)itatea indi)id"ala la acti"nea agent"l"i tra"matic mecanic.

!.2. CLA"IFICAREA I DE"CRIEREA AGEN TILORTRAMATICI MECANICIAgentii tra"matici mecanici !ot clasicati %n / mari categorii (d"!a

Morar"♦ cor!"ri contondente7♦ instr"mente c" ),r&"ri si lame asc"tite7♦proiectile.

A. Cor&uri conton#entea. c! #!pra'ata mica (!,na la 1 cm2 neregulat a (!iatra' !"mn7 regulat a c" di&erite &orme geometrice s&erica' cilindrica (!iatra'*,ta' etc' !oliedrica' c" m"chii si colt"ri (ciocan' caramida' rangametalica c" m"chii' etc..

b. c! #!pra'ata mare plana (sc,nd"ra' sol c" s"!ra&ata !lana715

neregulat a (sol c" !roeminente' )ehic"le.0. Oiecte cu %5ruri si lame a(cutite *arme ale+a. Obiecte 5ntepatoare. A" &orma al"ngita si se termina c" "n ),r& maim"lt sa" mai !"tin asc"tit. Actionea$a !rin a!asare sa" !rin a!asare siras"cireconcomitenta. 8rin acti"nea o*iectelor %nte!atoare se !rod"c !lagi %nte!ate.E#em!le ac' andrea' &"rca' ti:a s"*tire' s"r"*elnita' etc.b. Obiecte t aietoare. A" "na' do"a sa" mai rar mai m"lte m"chii liniare's"*tiri' taioase. Actionea$a !rin a!asare si miscare concomitenta %n l"ng"la#"l"i.


14/100

In general' n"mai !rin a!asare n" se !rod"c le$i"ni. 8rin acti"nea acestoro*iectese !rod"c !lagi taiate. E#em!le *rici' lama de ras' c"tit &ara ),r&' o *"cata degeam' etc.c. Obiecte 5ntepatoare/t aietoare. A" "n ),r& asc"tit si "na' do"a si mai rarmai m"lte lame taioase. E#em!le c" o lama asc"tita (c"tit' *riceag' !"mnal'*ist"ri" c" ),r&7 c" do"a lame asc"tite (sis"l7 c" mai m"lte m"chii taioase

(9oreta' stilet. Actionea$a la %nce!"t c" ),r&"l a!oi c" lama taioasa. 8rod"c!lagi %nte!ate-taiate.d. Obiecte de#picatoare. "nt o*iecte relati) grele' c" o m"chie mai m"ltsa" mai !"tin taioasa. 8rod"c !lagi des!icate (taiate-des!icate. E#em!leto!or'sat,r' sa!a' etc.C. Proiectile - se )or st"dia la s"*ca!itol"l FLe$i"nile si moartea !rinarme de &oc .+n &"nctie de !artic"laritatile di&eritelor categorii de agenti tra"matici

mecanici le$i"nile tra"matice !re$inta caractere mor&ologice di&erite' care %ngeneral !ermit rec"noasterea ti!"l"i de agent )"lnerant.3e&eritor la mecani(mul #e &ro#ucere a le$i"nilor tra"matice !rod"se!rin acti"nea agentilor tra"matici mecanici e#ista mai m"lte !osi*ilitatia. lovire activ a (acceleratia - agent"l tra"matic %n miscare lo)este cor!"l %n !o$itie #a sa" relati) #a7b. lovire pasiv a (dezacceleratia - cor!"l %n miscare se lo)este de "n !land"r sa" de di&erite o*iecte %n !o$itie #a sa" relati) #a7c. compresiune - %ntre do"a !lan"ri d"re7d. mecanisme lezionale complexe.

!.!. LE6INI TRAMATICE PRIMARE3e$ol)area corecta a e#!erti$elor medico-legale tra"matologice at,t !e!ersoane %n )iata c,t si !e cada)r" im!lica o c"noastere a!ro&"ndata ale$i"nilortra"matice !rimare.+n general e#!erti$a medico-legala %n ca$"l le$i"nilor tra"matice tre*"ie sael"cide$e o serie de as!ecte legate de ti!"l agent"l"i )"lnerant care a !"t"t16

!rod"ce le$i"nea' mecanism"l de !rod"cere a le$i"nilor' )echimea le$i"nilor'!osi*ilitatile a!aritiei "nor com!licatii' etc. Datorita acestor m"lti!le o*iecti)eo*ser)area le$i"nilor cor!orale tre*"ie sa e c,t mai com!leta' iar ra!ort"ldee#!erti$a medico-legala sa c"!rinda o descriere &oarte aman"ntita.Cla(i$care. +n &"nctie de integritatea teg"ment"l"i' le$i"nile tra"matice!rimare se !ot clasica %n do"a categorii♦ leziuni ar a solutie de continuitateeritem"l !ost-tra"matic' echimo$a sihematom"l7♦ leziuni cu solutie de continuitate e#coriatiile si !lagile.!.!.1. Leziuni traumatice ara (olutie #e continuitate

..*.*. Eritem!l po#t/tra!maticEritem"l !ost-tra"matic este re!re$entat de o $ona hi!eremica' de o*icei*ine delimitata' "neori c" "soara t"me&actie. Are d"rata )aria*ila de c,te)amin"te si &oarte rar de c,te)a ore...*.(. Ec+imo-a


15/100

Echimo$a consta dintr-"n re)arsat sang"in de %ntindere )aria*ila locali$at lani)el"l teg"mentelor si a "nor m"coase (*"cala' )aginala' !rod"sa !rinr"!erea)aselor mici dermo-hi!odermice sa" din corion"l m"coasei.e !oate !rod"ce !rin lo)ire c" sa" de cor!"ri d"re si !rin com!resi"ne.Morologie. orma echimo$elor este )aria*ila. De o*icei echimo$ele n"!ermit sta*ilirea agent"l"i )"lnerant ele de!asind &rec)ent s"!ra&ata

tra"mati$ata'a),nd "n caracter di&"$' c" delimitare im!recisa. ;neori %nsa' re!rod"c &ormaagent"l"i tra"mati$ant. De e#em!l" echimo$ele liniare s"nt !rod"se !rinlo)irec" "n o*iect al"ngit ()ergea' *,ta7 echimo$ele o)alare s"nt !rod"se !rincom!resi"ne c" !"l!a degetelor7 echimo$ele semil"nare s"nt !rod"se c""nghiile.*ocalizarea echimo$elor este )aria*ila. ;neori' !e *a$a locali$arii se !oatea!recia mecanism"l de !rod"cere. De e#em!l"' echimo$ele !al!e*rale se!rod"c

cel mai &rec)ent !rin lo)ire acti)a7 echimo$ele !e !artile !roeminente (coate'gen"nchi se !rod"c de o*icei !rin cadere.Culoarea se modica %n tim!. Modicarile de c"loare tin de trans&ormareahemoglo*inei din &ocar"l hemoragic. Initial c"loarea este rosie datoritao#ihemoglo*inei. A!oi !rin red"cerea o#ihemoglo*inei c"loarea de)ineal*astra)iolacee'aceasta !ersist,nd 2-/ $ile. +n contin"are c"loarea de)enine ca&enie(%ntre $ilele / si si a!oi )er$"ie la !eri&erie. D"!a -B $ile de)ine gal*"ie.3esor*tia se reali$ea$a %n 1-2 $ile' ind mai lenta %n tes"t"rile la#e.3e&eritor la tim&ul #e 7ngri/iri me#icale' %n general echimo$ele n" necesita

%ngri:iri medicale. e !ot acorda %nsa c,te)a $ile de %ngri:iri medicale(ma#im"m>- $ile %n ca$ de echimo$e !e s"!ra&ete e#tinse.17

Ca im&ortanta me#ico'legala !re$enta echimo$elor conrma e#istenta"n"i tra"matism' aceste le$i"ni ind s!ecic !ost-tra"matice. +n &"nctie delocali$are si &orma' acestea !ermit deseori a!recierea mecanism"l"i de!rod"cere.D"!a modicarile de c"loare se !oate a!recia tim!"l sc"rs de la !rod"cereiar !e

cada)r" atesta caracter"l )ital al le$i"nii (echimo$a este o le$i"ne care se!rod"cen"mai %n tim!"l )ietii...*.. ,ematom!l ematom"l re!re$inta "n re)arsat sang"in relati) *ine delimitat %ntr-"n tes"tsa" organ. e !rod"ce !rin r"!erea "nor )ase de cali*r" mai mare dec,t %nca$"lechimo$elor.Clinic a!are o t"me&actie 9"ct"enta' echimotica' d"reroasa s!ontan si la!al!are.Com&licatiile hematoamelor !ot locale (&enomene de com!resi"ne !estr"ct"rile de )ecinatate' c" t"l*"rari &"nctionale' s"!rain&ectie c" a*cedaresigenerale (soc tra"matic %n ca$ de hematoame mari si m"lti!le.


16/100

"* as!ect e%oluti% hematoamele mici se resor* s!ontan. ematoamelemari necesita drena: chir"rgical. Alte !osi*ilitati e)ol"ti)e s"nt organi$areacon:"ncti)a si %nchistarea.!.!.2. Leziuni traumatice cu (olutie #e continuitate..(.*. E&coriatiaE#coriatia este o le$i"ne c" sol"tie de contin"itate s"!erciala a !ielii.e !oate !rod"ce !rin mecanism activ res!ecti) lo)iri tangentiale c" cor!"ri

r"goase' mai rar c" cor!"ri asc"tite sa" c" m"chii' sa" pasiv ' !rin &recare de"ncor! d"r c" s"!ra&ata r"goasa (t,r,re' cadere.C,nd interesea$a e#cl"si) e!iderm"l a!are lim&oragie "rmata de &ormarea"nei cr"ste seroase de c"loare gal*"ie. Daca s"nt interesate si !a!ileledermice se!rod"ce s,ngerare c" a!aritia "nei cr"ste hematice de c"loare *r"na-rosietica.Morologie. orma e#coriatiilor este )ariata liniare' semil"nare' nereg"late.+n mecanism"l de t,r,re a!ar e#coriatii liniare si !aralele' c" as!ect"l "nor

d"ngide &recare' locali$ate !e !artile !roeminente. C,nd e#coriatia este e#tinsa !eos"!ra&ata mai mare se "tili$ea$a termen"l de !lacard e#coriat.La cada)r" e#coriatiile recente se !ergamentea$a."* as!ect e%oluti% %n !rimele ore e#coriatia este "meda sa" s,nger,nda'a!oi se aco!era c" o cr"sta seroasa sa" hematica. D"!a /-> $ile cr"sta sedes!rinde de la !eri&erie si se detasea$a d"!a -B $ile' ram,n,nd o $onaro$acee'care dis!are tre!tat &ara sa lase cicatrice.18E#coriatiile necesita %n general 1-2 $ile %ngri:iri medicale. Tim!"l se !oate!rel"ngi !,na la >- $ile %n ca$ de e#coriatii m"lti!le' !e s"!ra&ete mari sa"dee#coriatii s"!rain&ectate...(.(. 3l agile8laga este o le$i"ne c" sol"tie de contin"itate mai !ro&"nda a teg"mentelorsi m"coaselor.Cla(i$carea &lagilor se !oate &ace d"!a mai m"lte criterii

dupa instrumentul c" care s"nt !rod"se si aspectul morologic- !lagi cont"$e7- !lagi %nte!ate7- !lagi taiate7- !lagi %nte!ate-taiate7- !lagi des!icate7- !lagi %m!"scate.

dupa prounzime- !lagi s"!erciale7- !lagi !ro&"nde - care !ot ne!enetrante sa" !enetrante %ntr-o ca)itate

(craniana' toracica' a*dominala. 8lagile !enetrante !ot !er&orante (c,ndinteresea$a organe ca)itare si trans#iante (c,nd tra)ersea$a "n organ!arenchimatos.

dupa evolutie- !lagi sim!le sa" necom!licate (se )indeca !er !rimam7


17/100

- !lagi com!licate (se )indeca !er sec"ndam.Ca tim& #e 7ngri/iri me#icale4 %n general' !lagile sim!le' necom!licate'necesita -B $ile %ngri:iri medicale !entr" )indecare. 3laga cont!-a plaga -drobit a )8laga cont"$a se !rod"ce !rin lo)ire c" sa" de "n cor! d"r contondent .Morologic se caracteri$ea$a !rin margini nereg"late' &"nd an&ract"os si!re$enta "nor !"nti tis"lare %ntre marginile !lagii. E#istenta acestor !"nti

tis"lare&ace ca dehiscenta !lagii sa e mica. 3laga 5ntepat a8laga %nte!ata se !rod"ce !rin acti"nea instr"mentelor %nte!atoare. Le$i"nea!rod"sa de aceste instr"mente !re$inta o !laga c"tanata la loc"l de!atr"ndere' "ncanal si "neori o !laga la loc"l de iesire.As!ect"l morologic al plagii cutanate la locul de patrundere di&era %n&"nctie de &orma si diametr"l instr"ment"l"i. Daca instr"ment"l %nte!ator are19

diametr"l &oarte mic (de e#em!l" ac"l' a!are o !laga !"ncti&orma de c"loareroscata. Daca instr"ment"l are diametr"l mare a!are o !laga al"ngita %n&orma de&anta sa" *"toniera c" e#tremitatile ("nghi"rile rot"n:ite. Acest as!ect !oateridica !ro*leme de diagnostic di&erential c" !laga %nte!ata-taiata la care %nsa"n"lsa" am*ele "nghi"ri s"nt asc"tite.Canalul are ad,ncime )aria*ila. 8oate "nic sa" ramicat (!rin retragereincom!leta si introd"cere s"* "n alt "nghi. 8ermite a!recierea directiei dea!licare a lo)it"rii.

Plaga la locul de iesire are aceleasi caractere mor&ologice c" !laga de laloc"l de intrare. 3laga t aiat a8laga taiata este !rod"sa !rin acti"nea instr"mentelor taietoare sa" ainstr"mentelor %nte!atoare-taietoare' at"nci c,nd acestea actionea$a n"maic"m"chia taioasa.Morologic se caracteri$ea$a !rin margini netede si li!sa !"ntilor tis"lare %ntre *"$ele !lagii. Marginile s"nt de o*icei %nde!artate (datorita retractieites"t"rilor si li!sei !"ntilor tis"lare dehiscenta !lagii ind %n general

a!recia*ila.L"ngimea !lagii este conditionata de l"ngimea lamei si miscarea deal"necareim!rimata instr"ment"l"i. 8ro&"n$imea de!inde de grad"l de asc"tire allamei'&orta de com!resi"ne si re$istenta tes"t"l"i ind mai !ro&"nde %n $one c"re$istenta mai sca$"ta (g,t' a*domen' &ese' coa!se.;nei !lagi taiate i se descri" / elemente mor&ologice cap (!"nct"l de atac'corp si coada (!"nct"l terminal. +n general la ni)el"l !"nct"l"i de atac"nghi"leste mai deschis si !ro&"n$imea este mai mare' iar la ni)el"l !"nct"l"iterminal"nghi"l este mai %nchis si !ro&"n$imea este mai mica. ;neori coada secontin"a


18/100

c" o na e#coriatie liniara den"mita 4codita de soricel4. +n !ractica medico-legalaidenticarea acestor elemente este &oarte im!ortanta %ntr"c,t &"rni$ea$adatere&eritoare la directia de a!licare a lo)it"rii si im!licit la !o$itia )ictima-agresor(%n ca$ de agresi"ne.

3laga 5ntepat a/t aiat a8laga %nte!ata-taiata este !rod"sa !rin acti"nea instr"mentelor %nte!atoaretaietoare.Le$i"nea !rod"sa !rin acti"nea acestor instr"mente se caracteri$ea$a!rin !re$enta "nei !lagi c"tanate la loc"l de !atr"ndere si a "n"i canal7 %n"neleca$"ri !oate sa a!ara o !laga c"tanata la loc"l de iesire.Morologic orma !lagii c"tanate la loc"l de !atr"ndere este conditionata de!artic"laritatile instr"ment"l"i %nte!ator-taietor− daca instr"ment"l are "n sing"r tais a!are o !laga %n &orma de *"toniera

c" "n "nghi asc"tit (cores!"n$ator m"chiei taioase si "n"l rot"n:it sa"!atr"later(cores!"n$ator m"chiei netaioase720

− daca instr"ment"l are do"a tais"ri a!are o !laga c" as!ect de *"tonierac" am*ele "nghi"ri asc"tite7− c,nd instr"ment"l are mai m"lte m"chii taioase !laga are "n as!ectstelat c" mai m"lte "nghi"ri asc"tite.+imensiunile plagii se determina d"!a a!ro!ierea *"$elor !lagii. L"ngimea!lagii este egala c" latimea instr"ment"l"i %n lo)irile !er!endic"lare si estemaimare %n lo)irile o*lice. Latimea !lagii este mai mare dec,t grosimeainstr"ment"l"i datorita retractiei tis"lare.Marginile !lagii s"nt netede' &ara !"nti tis"lare.Canalul re!rod"ce directia lo)it"rii' !oate "nic sa" ramicat. L"ngimeacanal"l"i !oate mai mare dec,t l"ngimea lamei instr"ment"l"i. Acestas!ect se %nt,lneste %n lo)iri c" &orta mare' sit"atie %n care m,ner"l instr"ment"l"ia!asa

teg"ment"l si lama !atr"nde !e o distanta mai mare dec,t l"ngimea totala aacesteia. +n aceste ca$"ri' de o*icei %n :"r"l !lagii c"tanate' a!are o echimo$a!rod"sa !rin im!rimarea m,ner"l"i instr"ment"l"i.Plaga cutanat a la locul de iesire a instr"ment"l"i are aceleasicaracteristici mor&ologice ca si !laga de la loc"l de !atr"ndere. 3laga de#picat a8laga des!icata este !rod"sa !rin acti"nea instr"mentelor des!icatoare.Morologic se !oate asemana c" o !laga taiata sa" c" o !laga cont"$a' %n&"nctie de grad"l de asc"tire al m"chiei taioase. L"ngimea !lagii este deo*icei

egala c" l"ngimea m"chiei des!icatoare. Instr"mentele des!icatoare !rod"c %ngeneral le$i"ni gra)e' !laga c"tanata %nsotind"-se de o*icei c" le$i"ni osoasesile$i"ni )iscerale s"*:acente.


19/100

!.). LE6INILE TRAMATICE ALE MC8ILOR ITENDOANELORLe$i"nile tra"matice ale m"schilor si tendoanelor !ot %nchise si deschise.Le-i!nile 5nc+i#e. Le$i"nile tra"matice %nchise s"nt %nt,lnite %ntra"matisme de ti! cont"$i). Ca aspecte lezionale !"tem %nt,lni r"!t"rim"sc"lare(!artiale sa" com!lete' r"!t"ri de tendoane' hematoame' inltrate sang"ine

m"sc"lare de %ntindere )aria*ila care diseca *rele si &ascic"lele m"sc"lare.+ntra"matismele cont"$i)e gra)e' c" $dro*iri m"sc"lare e#tinse' !oate a!aresindromul de strivire. Acest sindrom !oate d"ce la moarte !rin soc tra"maticsa"ins"cienta renala ac"ta' datorita o*literarii t"*ilor "rini&eri c" mioglo*inaeli*erata din m"schii $dro*iti.Le-i!nile de#c+i#e s"nt re!re$entate de !lagile !ro&"nde c" interesarem"sc"lara. e !ot reali$a secti"ni !artiale sa" com!lete ale m"schilor sitendoanelor. Aceste le$i"ni s"nt %nsotite de s,ngerari im!ortante datorita

)asc"lari$atiei &oarte *ogate a m"schilor.21

!.-. LE6INILE TRAMATICE ALE NER9ILORLe$i"nile tra"matice ale ner)ilor !ot a!area %n cadr"l "nor tra"matisme %nchise si deschise. D"!a mod"l de !rod"cere !ot directe si indirecte(sec"ndare.*eziunile directe se !rod"c !rin acti"nea directa a agent"l"i tra"matic.Ast&el' %n tra"matismele deschise !ot a!area sectionari com!lete sa" !artialealener)ilor. +n tra"matismele %nchise se !ot !rod"ce le$i"ni !rin com!resi"neaner)ilor %ntre agent"l tra"matic si "n !lan osos.*eziunile indirecte se !ot !rod"ce !rin ischemie (%n ca$ de le$i"ni )asc"laresa" !rin de!lasarea &ragmentelor osoase (%n ca$ de &ract"ri c" de!lasare.Manie(tarile clinice s"nt di&erite %n &"nctie de ner)ii interesati si consta" %nt"l*"rari de sensi*ilitate' t"l*"rari motorii' t"l*"rari troce si )egetati)e.Le$i"nile tra"matice ale ner)ilor !ot genera sechele mor&o-&"nctionale c"inrmitate sa" in)aliditate !ost-tra"matica.!.. LE6INILE TRAMATICE ALE 9A"ELOR"ANGINE

Hasele sang"ine s"nt &oarte &rec)ent le$ate at,t %n tra"matismele deschisec,t si %n tra"matismele %nchise.As!ect"l morologic al le$i"nilor )asc"lare de!inde de ti!"l de agent)"lnerant. Ast&el armele al*e !rod"c secti"ni !artiale sa" com!lete ale)aselor. +ntra"matismele cont"$i)e !ot a!area r"!t"ri )asc"lare' $dro*iri sa" le$i"ni aleintimei.8rinci!ala consecinta a le$i"nilor )asc"lare este hemoragia' care !oate externa si interna. +n cadr"l hemoragiei interne s,ngele se !oate re)arsa %ntes"t"ri si organe (hematoame sa" %n ca)itati !re&ormate (hemotora#'

hemo!ericard' hemo!eritone"' etc.. Gra)itatea hemoragiei de!inde decali*r"l)as"l"i' ti!"l )as"l"i (arterial sa" )enos si as!ect"l le$i"nii.Din !"nct de )edere al mecani(mului tanatogenerator4 %n le$i"ni ale


20/100

)aselor de cali*r" mare deces"l se !rod"ce %ntr-"n inter)al sc"rt de tim!' !rinhemoragie masi)a si ra!ida. +n ca$"l le$arii "nor )ase de cali*r" mi:loci" simic'deces"l se !rod"ce !rin soc hemoragic %ntr-"n inter)al de c,te)a ore de la!rod"cerea le$i"nilor.+n ca$"l e#!erti$elor medico-legale !e !ersoane %n )iata' le$i"nile )asc"larecare necesita hemosta$a chir"rgicala de "rgenta constit"ie le$i"ni

!rime:dioase!entr" )iata.22

!.:. LE6INILE TRAMATICE O"TEO'ARTICLARE!.:.1. Fracturile5ract"ra re!re$inta %ntrer"!erea contin"itatii "n"i os s"* acti"nea "n"i &actortra"matic mecanic.Cla(i$carea racturilor se !oate &ace d"!a mai m"lte criteriia. $!pa mecani#m!l de prod!cere;

directe - se !rod"c la loc"l de im!act7

indirecte - se !rod"c la distanta de loc"l de a!licare a &orteitra"matice.5ract"rile directe se !ot !rod"ce !rin %ndoirea os"l"i sa" !rin com!resi"ne %ntre do"a !lan"ri d"re.5ract"rile indirecte se !ot !rod"ce !rin−9e#ie (%ndoirea dia$ei c,nd &orta se e#ercita la "na sa" am*elee#tremitati ale "n"i os re$"lt,nd &ract"ri dia$are7−ras"cirea "nei e#tremitati a os"l"i' a!ar,nd &ract"ri c" as!ect s!iroid7−sm"lgere' !rod"c,nd"-se &ract"ri limitate la !orti"ni mici de os' laloc"l "nei insertii m"sc"lare (sm"lgeri de a!o$e' e!icondili.b. $!pa locali-are &ract"rile oaselor l"ngi se !ot clasica %n racturi epifzare" racturi diafzare" racturi epifzo%diafzare" racturi intraarticulare.c. $!pa a#pect!l mor'ologic; racturi incomplete s"ri7 &ract"ri !artiale7

%n&"ndarea "nei ta*lii7 r"!t"ri tra*ec"lare7 sm"lgeri !eriostale7 racturi complete sim!le7 m"lti!le7 comin"ti)e7 oriciale.5ract"rile com!lete !ot c" sa" &ara de!lasare.d. $!pa integritatea par tilor moi ;

racturi înc$ise7 racturi desc$ise.Le$i"nile de !arti moi din cadr"l &ract"rilor deschise se !ot !rod"ce direct!rin acti"nea agent"l"i tra"matic' sa" sec"ndar !rin ca!etele osoase&ract"rate si


21/100

de!lasate.23

Oiecti%ele e3&ertizei me#ico'legale. E#!erti$a medico-legala %n ca$ de&ract"ri are "rmatoarele o*iecti)e- sta*ilirea diagnostic"l"i de &ract"ra (!rin e#amen clinic si o*ligatori"!rin e#amen radiologic7- a!recierea datei !rod"cerii tra"matism"l"i7

- sta*ilirea mecanism"l"i de !rod"cere7- a!recierea tim!"l"i de %ngri:iri medicale7- sta*ilirea sechelelor mor&o&"nctionale.impul de îngriiri medicale incl"de !erioada imo*ili$arii (!,na laconsolidare si tim!"l de rec"!erare &"nctionala.!.:.2. Lu3atiileL"#atiile s"nt le$i"ni tra"matice caracteri$ate !rintr-o modicare ara!ort"l"i anatomic normal al s"!ra&etelor artic"lare ale oaselor. 8ot complete(c,nd s"!ra&etele artic"lare %si !ierd %n totalitate contact"l si incomplete sa"

subluxatii (s"!ra&etele artic"lare mai ram,n !artial %n contact.e !ot !rod"ce !rin tracti"ne' torsi"ne sa" de!lasarea laterala a e!i$ei "n"ios.Diagno(ticul oiecti% se *a$ea$a !e e#amen"l clinic coro*orat %n modo*ligatori" c" e#amen"l radiologic.Tim&ul #e 7ngri/iri me#icale n" de!aseste 20-/ $ile %n ca$ de l"#atiesim!la' corect re!"sa.*uxatiile recidivante s"nt consecinta "nei re&aceri incom!lete d"!a o !rimal"#atie' c" la#itate ligamentara. A!ar la tra"matisme minore.!.:.!. Entor(eleEntorsele s"nt le$i"ni tra"matice caracteri$ate !rin distensiica!s"loligamentarea "nei artic"latii. Determina t"l*"rari &"nctionale !e !erioade de tim!)aria*ile %n &"nctie de gra)itate.Clinic se caracteri$ea$a !rin d"rere' im!otenta &"nctionala relati)a't"me&actie echimotica.Ca tim& #e 7ngri/iri me#icale' entorsele necesita %n general s"* 2 $ile.24

!.


22/100

Din !"nct de )edere to&ogra$c le$i"nile din tra"matism"l cranio-cere*ral!ot sistemati$ate %n- le$i"ni ale scal!"l"i7- le$i"ni craniene' res!ecti) &ract"rile craniene7- le$i"ni meningo-cere*rale.!.


23/100

Mor'ologia 'ract!rilor directe 1ract!rile liniare s"nt cele mai &rec)ent %nt,lnite. A" &orme )ariaterectilinii' c"r*e' circ"lare sa" ramicate. 8ot "nice sa" m"lti!le. 1ract!rile comin!tive sau multiesc$iloase s"nt consecinta intersectarii"nor linii m"lti!le de &ract"ra !e o arie craniana' delimit,nd &ragmenteosoase de&orme si marimi )ariate (eschile. 8ot nedeni)elate sa" deni)elate. C,nd

deni)elarea de!aseste 1 cm &ract"rile se asocia$a &rec)ent c" le$i"nimeningocere*rale. 1ract!rile de+i#cente se caracteri$ea$a !rin e#istenta "n"i s!ati" li*er %ntre &ragmentele &ract"rate. E#ista 2 ti!"ri !rinci!ale- ractura denivelat a în terasa - %n care "n"l din &ragmente estedeni)elat c" mai m"lt de 1 cm726

- ractura de$iscent a în g$eab - %n care am*ele &ragmente s"ntdeni)elate d,nd "n as!ect asemanator "n"i :ghea*.1ract!rile ori"ciale se caracteri$ea$a !rintr-o li!sa oriciala de s"*stanta

osoasa. "nt !rod"se !rin !atr"nderea %n crani" a "nor agenti tra"matici!ro!"lsati c" )ite$a mare (!roiectile' schi:e' s!an' etc.. A" &orma rot"nda'o)alara sa" nereg"lata. Dimensi"nile s"nt )aria*ile de!in$,nd de directia deacti"ne' dimensi"nile agent"l"i tra"matic si c"r*"ra crani"l"i. Cele mai ti!ice&ract"ri oriciale s"nt cele !rod"se de !roiectile. Li!sa de s"*stanta areas!ect detr"nchi de con' c" *a$a mare la ta*lia interna la orici"l de intrare si la ta*liae#terna la ni)el"l orici"l"i de iesire.Tip!ri partic!lare de 'ract!ri directe Asc$ierea se !rod"ce !rin lo)iri tangentiale c" o*iecte c" m"chie

asc"tita' %n $one c" c"r*"ra accent"ata. 8ot interesa n"mai ta*lia e#ternasa" at,tta*lia e#terna c,t si o !arte din di!loie. +isunctia suturilor este "n ti! de &ract"ra care interesea$a s"t"rileoaselor craniene. e !rod"ce n"mai %n &a$a de calciere a s"t"rilor. 'xplozia craniana se !oate !rod"ce !rin com!resi"nea !"ternica aca!"l"i %ntre do"a !lan"ri d"re (de e#em!l" calcarea ca!"l"i c" roata %naccidentele r"tiere' !reci!itare (de la %naltimi mari c" im!act !ee#tremitateace&alica' %m!"scare de la distanta mica' lo)ire !"ternica c" ca!"l s!ri:init.

Mor&ologic crani"l este de&ormat' nereg"lat. La !al!are se !erce! n"meroaseeschile osoase. cal!"l se !oate r"!e si creier"l !oate hernia sa" !oate li!si!artial sa" %n totalitate din c"tia craniana. Le$i"nile s"nt de gra)itate mare'd"c,nd &oarte ra!id la deces.0. Fracturile in#irecte. 5ract"rile indirecte s"nt &ract"ri care a!ar lani)el"l calotei si *a$ei craniene %n a&ara si la distanta de aria de im!act. Deo*iceis"nt &ract"ri iradiate din aria de im!act' ind contin"area "nor &ract"ri directedela ni)el"l calotei. Iradierea &ract"rilor de *olta craniana se &ace !re&erential lani)el"l *a$ei crani"l"i. Dehiscenta ma#ima este %n a!ro!ierea $onei deim!act.Iradierea la *a$a a &ract"rii de *olta se &ace !e dr"m"l cel mai sc"rt. Ast&el&ract"rile din regi"nea &rontala iradia$a %n eta:"l anterior' cele din regi"nea


24/100

tem!oro-!arietala iradia$a %n eta:"l mi:loci" si cele din regi"nea occi!itala %neta:"l !osterior. +n com!resi"nea *ilaterala a!ar &ract"ri care tra)ersea$a*a$a"nind cele do"a !"ncte de a!licare a com!resi"nii' descriind "n meridiancom!letsi a),nd dehiscenta ma#ima %n regi"nea mi:locie. Acelasi as!ect se %nt,lnestesi

%n ca$"l lo)irii c" ca!"l s!ri:init. racturile izolate re!re$inta o &orma a!arte de &ract"ri indirecte carea!ar %n li!sa "nei &ract"ri de calota. A!ar %n ca$"l !re$entei la ni)el"l ariei deim!act a "nei $one osoase mai re$istente care n" se &ract"rea$a' dar caretransmite &orta tra"matica "nei regi"ni %n)ecinate mai !"tin re$istente. Dee#em!l" %n im!act"l la ni)el"l arcadelor s!r,ncenoase !ot a!area &ract"risit"ate27

%n eta:"l anterior al *a$ei la ni)el"l !la&on"l"i or*itei7 %n im!act"l la ni)el"l!rot"*erantei occi!itale !oate sa a!ara o &ract"ra i$olata %n eta:"l !osterior.

ractura controlaterala este de asemenea "n ti! !artic"lar de &ract"raindirecta locali$ata de !artea o!"sa im!act"l"i. A!are %n lo)irea c" ca!"ls!ri:init.8"tem %nt,lni &ract"ri i$olate la ni)el"l !la&on"l"i or*itei' %n ca$"l im!act"l"i!"ternic %n regi"nea occi!itala.C. Fracturile me#iate. 5ract"rile mediate s"nt &ract"ri de *a$a cranianacare se !rod"c !rin transmiterea &ortei tra"matice la distanta !rin intermedi"l"nor str"ct"ri osoase. 8"tem %nt,lni &ract"ri mediate !rin rahis si &ract"rimediate!rin mandi*"la.

racturile mediate prin ra$is se !rod"c %n caderi de la %naltime %n a#)ertical c" im!act e !e segmentele in&erioare (!e !icioare' !e gen"nchi' !eischioane e !e e#tremitatea ce&alica (caderea !e )erte#. +n aceste ca$"ria!areo &ract"ra de *a$a de crani" c" as!ect circ"lar %n :"r"l ga"rii occi!itale' c"telesco!area intracraniana a coloanei cer)icale. Acest ti! de &ract"ra d"cera!id lamoarte !rin le$area tr"nchi"l"i cere*ral. racturile mediate prin mandibula se !rod"c !rin tra"mati$area!"ternica a regi"nii mentoniere. +n aceasta sit"atie &orta tra"matica se

transmite!rin cor!"l mandi*"lei' ram"ra ascendenta si condil"l mandi*"lei'!rod"cand"-seo &ract"ra %n eta:"l mi:loci" al *a$ei crani"l"i' cores!"n$ator ca)itatii glenoideaartic"latiei tem!oro-mandi*"lare.!.


25/100


26/100

- agravarea' c" instalarea "n"i sindrom de hi!ertensi"ne intracraniana't"l*"rari de c"nostinta (somnolenta' o*n"*ilare' coma' t"l*"rari )egetati)e'semne ne"rologice %n &"nctie de locali$are.29

Tratamentul consta %n e)ac"area chir"rgicala de "rgenta' aceasta le$i"neconstit"ind o mare "rgenta ne"rochir"rgicala. +n li!sa tratament"l"ihematom"l

e#trad"ral d"ce la moarte !rin &enomene de com!resi"ne cere*rala. ,EMATOM6L 6B$6RALematom"l s"*d"ral este "n re)arsat sang"in %ntre d"ra mater si arahnoida."* as!ect etiologic %n general !oate considerat de origine tra"matica. elocali$ea$a cel mai &rec)ent !e con)e#itate !"t,nd"-se e#tinde "neori si la*a$acreier"l"i."im&tomatologia clinica este asemanatoare c" cea a hematom"l"ie#trad"ral dar de o*icei inter)al"l li*er este mai sc"rt.Tratamentul consta %n e)ac"are chir"rgicala' aceasta le$i"ne constit"ind o

mare "rgenta chir"rgicala. ,EMORAGIA 6BARA,NOI$IANAemoragia s"*arahnoidiana este "n re)arsat sang"in %n s!ati"ls"*arahnoidian. Din !"nct de )edere etiologic !oate tra"matica sinetra"matica(!atologica.-emoragia subara$noidiana traumatica se !rod"ce !rin lo)ire c" sa" decor!"ri d"re c" s"!ra&ata mare. emoragia s"*arahnoidiana tra"matica selocali$ea$a !e con)e#itate.-emoragia subara$noidiana netraumatica se locali$ea$a de o*icei la *a$a

creier"l"i. Ca"$ele cele mai &rec)ente s"nt r"!t"ra s!ontana a "n"i ane)rismcere*ral sa" s,ngerarea "nei t"mori cere*rale *ogat )asc"lari$ata.Manie(tarile clinice %n hemoragia s"*arahnoidiana consta" %n comainstalata !rogresi)' semne de iritatie meningeala si LC3 hemoragic.emoragiiles"*arahnoidiene e#tinse a" e)ol"tie gra)a c" mortalitate ridicata. ,EMATOM6L CEREBRAL ,EMORAGIA INTRACEREBRALA )emoragia intracere*rala este "n re)arsat sang"in relati) *ine delimitat'sit"at %n !arenchim"l cere*ral. "* as!ect etiologic !oate tra"matica sinetra"matica (!atologica.

-ematomul cerebral traumatic este de o*icei sec"ndar' !rod"c,nd"-se !rincon9"area "nor $one de cont"$ie cere*rala. Mai rar !oate !rimar indconsecinta r"!t"rii "n"i )as intracere*ral.-ematomul cerebral netraumatic se locali$ea$a de o*icei !ro&"nd' mai&rec)ent %n ca!s"la interna si n"cleii *a$ali. Deseori se deschide %n sistem"l)entric"lar. Ca"$ele cele mai &rec)ente s"nt hi!ertensi"nea arteriala se)era'aterosclero$a si ane)rismele cere*rale.Taloul clinic )aria$a %n &"nctie de locali$are si de marimea hematom"l"i.e caracteri$ea$a !rin a!aritia semnelor de hi!ertensi"ne intracraniana si asemnelor ne"rologice de &ocar c" e)ol"tie ra!ida s!re coma. +n general30

hematom"l intracere*ral este o le$i"ne gra)a c" letalitate &oarte cresc"ta. +nca$de s"!ra)iet"ire ram,n im!ortante sechele ne"rologice.


27/100

,EMORAGIA INTRAVENTRIC6LARAemoragia intra)entric"lara se reali$ea$a !rin deschiderea %n sistem"l)entric"lar a "nor hematoame cere*rale sit"ate !ro&"nd' de origine!atologica sa"tra"matica. E)ol"tia clinica este &oarte gra)a. LE7I6NILE EC,ELARELe$i"nile sechelare (nale s"nt le$i"ni de ti! re!arator' c" caracter

deniti)' care !ro)oaca sechele ne"ro!sihice. Constit"ie s"*strat"lmor&o!atologic al "nei entitati clinice largi den"mita ence&alo!atia!osttra"matica.Le$i"nile meningo-cere*rale sechelare s"nt re!re$entate de cicatriceameningo%cerebrala si scleroza atrofca a substantei albe.Manie(tarile clinice ale le$i"nilor sechelare meningo-cere*rale s"nt &oarte)ariate' ind re!re$entate de t"l*"rari sen$iti)e' decite motorii' t"l*"rari!sihice(a:"ng,nd"-se %n &orme gra)e !,na la dementa !ost-tra"matica' e!ile!sie!osttra"matica'

t"l*"rari sen$oriale' etc.J JJLe-i!nile de contralovit!r a. Le$i"nile de contralo)it"ra s"nt re!re$entatedetotalitatea le$i"nilor meningo-cere*rale care a!ar %n $ona diametral o!"saa!licarii &ortei tra"matice. Aceste le$i"ni a!ar %n tra"matismele cranio-cere*rale!rod"se !rin de$acceleratie."* as!ect le$ional %n &ocar"l de contralo)it"ra !ot a!area toate le$i"nile

meningo-cere*rale e#ce!t,nd hematom"l e#trad"ral. Cea mai &rec)entale$i"ne %n&ocar"l de contralo)it"ra este contuzia cerebrala cortico%subcorticala.!.=. TRAMATI"ML 0CO'MA>ILO'FACIAL Tra"matismele *"co-ma#ilo-&aciale s"nt &rec)ent %nt,lnite %n !racticamedico-legala' adeseori %n asociere c" tra"matisme cranio-cere*rale.Le$i"niletra"matice *"co-ma#ilo-&aciale !ot sistemati$ate %n

le$i"ni &aciale de !arti moi7 &ract"ri ale oaselor masi)"l"i &acial7

le$i"ni tra"matice ale artic"latiei tem!oro-mandi*"lare (l"#atiileartic"latiei tem!oro-mandi*"lare7 le$i"ni tra"matice endo*"cale.

31

!.=.1. Leziunile aciale #e &arti moiLa ni)el"l &etei le$i"nile cel mai &rec)ent %nt,lnite s"nt echimo$ele'hematoamele' e#coriatiile si !lagile cont"$e .3areori se !ot %nt,lni si alteti!"ri de!lagi (!lagi taiate' %nte!ate-taiate' des!icate' %m!"scate.Le$i"nile tra"matice &aciale !ot !rod"ce modicari %ncadra*ile %n noti"nea

:"ridica de 4!re:"dici" estetic4 sa" 4sl"tire4.!.=.2. Fracturile oa(elor ma(i%ului acial

1ract!rile oa#elor na-ale s"nt cele mai &rec)ente &ract"ri ale)iscerocrani"l"i. e !ot !rod"ce !rin lo)ire acti)a sa" !rin cadere.


28/100

"* as!ect morologic !"tem %nt,lni s"ri' &ract"ri liniare &arade!lasare' &ract"ri comin"ti)e c" sa" &ara de!lasare si a:"ng,nd"-se %n &ormegra)e !,na la $dro*iri ale !iramidei na$ale.1ract!rile o#!l!i malar se !rod"c mai &rec)ent !rin lo)ire acti)a si mai rar!rin cadere.Morologic !ot a!area &ract"ri liniare si comin"ti)e' c" sa" &ara %n&"ndare.

1ract!rile arcadei temporo/-igomatice se !ot !rod"ce !rin lo)ire'

caderesa" com!resi"ne. 8ot "nice sa" m"lti!le. +n ca$ de com!resi"ne !ot a!area&ract"ri *ilaterale.

1ract!rile ma&ilar!l!i #!perior s"nt mai rar %nt,lnite datorita !o$itieiasc"nse a os"l"i. e !ot !rod"ce !rin lo)ire acti)a sa" !rin com!resi"ne.8ot incom!lete si com!lete. D"!a directie' &ract"rile com!lete !ot ori$ontale' )erticale si o*lice. Cele )erticale !ot mediane si !aramediane.5ract"rile ori$ontale !ot in&erioare (ti! Le&ort I' mi:locii (ti! Le&ort II sis"!erioare (ti! Le&ort III

1ract!rile mandib!lei s"nt relati) &rec)ent %nt,lnite %n !ractica

medicolegaladatorita !o$itiei acest"i os si datorita &ormei de !otcoa)a care %i con&era ore$istenta sca$"ta. D"!a mecanism"l de !rod"cere &ract"rile mandi*"lei !otsa edirecte si indirecte. 5ract"rile directe se !rod"c de o*icei !rin lo)ire acti)a iarcele indirecte !rin com!resi"ne.Morologic !"tem %nt,lni &ract"ri liniare' "nice sa" m"lti!le si &ract"ricomin"ti)e.!.=.!. Lu3atiile articulatiei tem&oro'man#iulareL"#atiile artic"latiei tem!oro-mandi*"lare se !rod"c !rin mecanismindirect' res!ecti) !rin tra"mati$area mandi*"lei. 8ot de ti! anterior'!osteriorsa" lateral. *uxatiile anterioare se !rod"c !rin lo)ire !e menton c" g"radeschisa'cele posterioare !rin cadere !e menton iar cele laterale !rin lo)ire la ni)el"lgonion"l"i sa" ram"rii ori$ontale32

!.=.). Leziunile traumatice en#oucale Le-i!nile m!coa#ei b!-elor si obra9ilor s"nt re!re$entate %n s!ecial de

echimo$e' !lagi cont"$e si hematoame. e !rod"c de o*icei !rin lo)iredirecta'!rin com!resi"ne de arcadele dentare.

Le-i!nile m!coa#ei gingivale se !ot asocia c" le$i"ni dentare sa" chiarc"&ract"ri ale crestei al)eolare. Ca as!ecte le$ionale !"tem %nt,lni echimo$e si!lagi. +n ca$ de le$i"ni gingi)ale este indicat "n e#amen radiologic !entr"e)identierea e)ent"alelor le$i"ni dentare sa" osoase.

Le-i!nile limbii s"nt rare. e !rod"c de o*icei indirect' !rin lo)ireamandi*"lei c" com!rimarea lim*ii %ntre arcadele dentare re$"lt,nd !lagim"scate'c" !ro&"n$ime )aria*ila' !,na la sectionare totala. 8laga m"scata !rod"sa %naceasta sit"atie are &orma c"r*a c" conca)itatea !osterioara' deose*ind"-se!rin


29/100

aceasta de rarele ca$"ri de !laga !rod"sa !rin m"scarea de catre o alta!ersoana'c,nd conca)itatea !lagii este orientata anterior.

Le-i!nile tra!matice dentare se !rod"c cel mai &rec)ent !rin lo)ireadirectac" cor!"ri d"re. +n aceasta sit"atie le$i"nile dentare se asocia$a de o*icei c"le$i"ni ale *"$elor si ale m"coasei o*ra:ilor (echimo$e' !lagi. Aceste le$i"ni

!otli!si %n lo)irea c" g"ra deschisa sa" %n ca$ de !rognatism &oarte accent"at.8rinsit"atia lor anatomica cel mai &rec)ent le$ati s"nt dintii &rontali (incisi)ii sicaninii."u a(&ect lezional la ni)el"l dintilor !"tem %nt,lni

racturi- coronare (!artiale sa" totale7- de colet7- radic"lare7

- coronoradic"lare. *uxatii - care %n &"nctie de gra)itate c"!rind > grade. Avulsii - !er !rimam7

- de necesitate.Diagno(ticul &oziti% se *a$ea$a !e e#amen"l clinic c" cercetareamo*ilitatiidentare' e#aminarea m"coasei gingi)ale si a m"coasei *"$elor si o*ra:ilor'coro*orat c" "n e#amen radiologic.+n inter!retarea medico-legala a le$i"nilor tra"matice dentare tre*"ie sa setina cont de le$i"nile !atologice !ree#istente (carii' !arodonto!atii cronicemarginale care !ot a)ea rol &a)ori$ant %n !rod"cerea le$i"nilor tra"matice.33

!.1?. TRAMATI"MELE 9ERTE0RO'MEDLARE!.1?.1. Cla(i$care Tra"matismele )erte*ro-med"lare se %nt,lnesc relati) &rec)ent %n !racticamedico-legala' %ndeose*i %n cadr"l accidentelor r"tiere si %n !reci!itare.Le$i"nile tra"matice ale coloanei )erte*rale s"nt re!re$entate de - luxatii "- racturi "

- leziuni discoligamentare.+n &"nctie de interesarea le$ionala a mad")ei s!inarii distingem do"a gr"!ele$ionale- traumatisme vertebrale mielice - c" le$i"ni meningo-med"lare7- traumatisme vertebrale amielice - &ara le$area mad")ei s!inarii.!.1?.2. Lu3atiile coloanei %erteraleL"#atiile coloanei )erte*rale se !rod"c c" mai mare "s"rinta %n regi"nileanatomice care s"nt mai e#!"se "nor miscari *r"ste de 9e#ie sa" e#tensie.D"!amodalitatea de !rod"cere l"#atiile !ot sa e de ti! anterior' !osterior si

lateral.Lu3atiile coloanei cer%icale s"nt cele mai &rec)ente le$i"ni tra"matice alecoloanei )erte*rale. e locali$ea$a mai &rec)ent la ni)el"l C0-C. e !rod"c!rin


30/100

9e#ia anterioara' laterala sa" e#tensia g,t"l"i. 8ot de ti! anterior' !osteriorsilateral. e !ot asocia c" &ract"ri ale coloanei )erte*rale. L"#atiile com!lete a"deo*icei o e)ol"tie gra)a' !"t,nd d"ce la moarte !rin edem med"lar ascendent.Lu3atiile coloanei #or(ale si lomare s"nt m"lt mai rar %nt,lnite dec,tl"#atiile coloanei cer)icale. e locali$ea$a mai &rec)ent la ni)el D11-D12 si D12-

L1

. Aceste l"#atii s"nt consecinta "nei schim*ari *r"ste a c"r*"rii coloanei)erte*rale.!.1?.!. Fracturile coloanei %erterale5ract"rile coloanei )erte*rale se !ot cla(i$ca4 %n &"nctie de str"ct"raanatomica interesata %nracturi ale arcului vertebral♦ &ract"ra lamelor )erte*rale7♦ &ract"ra a!o$elor trans)erse7♦ &ract"ra a!o$elor s!inoase7♦ &ract"ra a!o$elor artic"lare.racturile de corp vertebral &ract"ri !arcelare7 &ract"ri totale.34

Fracturile arcurilor %erterale s"nt mai &rec)ente deoarece !rin sit"atialor anatomica aceste str"ct"ri s"nt mai "sor a*orda*ile dec,t cor!ii)erte*rali. Celmai des aceste &ract"ri se !rod"c !rin mecanism direct (lo)ire c" sa" decor!"ri

d"re' lo)ire c" o*iecte %nte!atoare-taietoare' des!icatoare si !rin acti"nea!roiectilelor.Fracturile cor&ilor %erterali !ot !artiale si totale.

1ract!rile par tiale ale corpilor vertebrali s"nt mai rar %nt,lnite dec,tcele totale. e !ot !rod"ce !rin hi!er9e#ie sa" !rin cadere %n a#. Mor&ologic!ot %m*raca as!ecte )ariate s"ri ale corticalei' &ract"ri ale marginilor)erte*rale'&ract"ri ale !lanse"l"i sa" !la&on"l"i )erte*ral' &ract"ri !artiale trans)ersale.

1ract!rile totale ale corpilor vertebrali !ot sa e directe si indirecte.

racturile directe se !ot !rod"ce !rin lo)iri !"ternice c" cor!"rid"re' com!resi"ne' calcare' !roiectile' instr"mente des!icatoare si %nte!atortaietoare. racturile indirecte se !ot reali$a !rin mecanisme di&erite !rintasare' !rin hi!er9e#ie anterioara' !rin hi!er&e#ie laterala' !rin hi!ere#tensiesi!rin!rin ras"cire.!.1?.). Leziuni traumatice #i(co'ligamentareLe$i"nile tra"matice disco-ligamentare s"nt de o*icei asociate c" &ract"rilesi l"#atiile coloanei )erte*rale. "* as!ect morologic se !ot %nt,lni r"!t"riligamentare si le$i"ni ale disc"l"i inter)erte*ral (s"ri' r"!t"ri' !"t,nd"-sea:"nge!,na la $dro*irea disc"l"i inter)erte*ral.!.1?.-. Leziunile traumatice meningo'me#ulare


31/100

Le$i"nile tra"matice meningo-med"lare s"nt re!re$entate de- contuzia medular a7- dilacerarea medular a7- edemul medular 7- rev arsatele sanguine intrara$idieneJ e#trad"rale7J s"*d"rale7

J s"*arahnoidiene7J intramed"lare."im&tomatologia clinica a le$i"nilor med"lare este )ariata si de!inde delocali$area si e#tinderea le$i"nii' trad"c,nd"-se !rin t"l*"rari motorii'sen$iti)esa" )egetati)e.E%olutia "n"i tra"matism )erte*ro-med"lar este )aria*ila. +n ca$"ri gra)e!oate d"ce la moarte' e direct !rin le$area *"l*"l"i sa" !rin edem med"larascendent (%n tra"matismele coloanei cer)icale' e sec"ndar !rincom!licatii' %n

s!ecial de ordin se!tic (meningite' mielite' *ronho!ne"monii' etc.. +n ca$ de35s"!ra)iet"ire !ot sa a!ara t"l*"rari ne"rologice sechelare c" constit"irea"norinrmitati si?sa" in)aliditati.!.11. TRAMATI"MELE G@TLI Tra"matismele g,t"l"i !ot sa e %nchise si deschise.!.11.1. Traumati(mele 7nc,i(e ale g5tului Tra"matismele %nchise ale g,t"l"i se !ot !rod"ce !rin lo)ire directa c"cor!"ri contondente sa" !rin com!resi"ne.Ca as!ecte le$ionale !"tem %nt,lni echimo$e' hematoame' inltrate sang"ine %n m"sc"lat"ra g,t"l"i' r"!t"ri de m"schi si tendoane (!artiale sa" totale.8rin le$area chiar de intensitate red"sa a $onei sinocarotidiene se !oate!rod"ce moarte !rin inhi*itie.8rin com!resi"nea g,t"l"i (s!,n$"rare' strang"lare se !ot !rod"ce &ract"riale os"l"i hioid' !rec"m si r"!t"ri ale cartila:elor laringiene.!.11.2. Traumati(mele #e(c,i(e ale g5tului Tra"matismele deschise ale g,t"l"i se !ot !rod"ce !rin acti"nea armeloral*e (instr"mentelor taietoare' %nte!atoare6taietoare' des!icatoare si mai rar

!rinacti"nea armelor de &oc. 8rin acti"nea instr"mentelor taietoare' %nte!atoaretaietoaresi des!icatoare se !rod"c !lagi' de o*icei !ro&"nde' care interesea$am"sc"lat"ra si "neori cartila:ele laringiene sa" traheea si chiar coloana)erte*rala.8rin sectionarea )aselor g,t"l"i se !rod"c hemoragii masi)e. +n ca$ desectionarea )enelor :"g"lare se !ot !rod"ce em*olii aeriene.O &orma !artic"lara de le$i"ne deschisa a g,t"l"i este decapitarea.

Deca!itarea este o !laga !ro&"nda care interesea$a !artile moi ale g,t"l"i'laringele sa" !rima !orti"ne a traheei si coloana )erte*rala. 8oate !artialasa"totala. e !oate !rod"ce !rin calcare de tren sa" mai rar !rin acti"neainstr"mentelor des!icatoare sa" taietoare.


32/100

36

!.12. TRAMATI"ML TORACIC Tra"matism"l toracic !oate %nchis si deschis.!.12.1. Traumati(mul toracic 7nc,i(+n tra"matism"l toracic %nchis le$i"nile !ot interesa !eretele c"tiei toracice(!arti moi si schelet si )iscerele intratoracice.Leziunile #e &arti moi s"nt re!re$entate de echimo$e' hematoame'

inltrate sang"ine %n m"sc"lat"ra. Aceste le$i"ni' ne%nsotite de alte le$i"nitra"matice a!ar %n cadr"l "nor tra"matisme de intensitate red"sa.Leziunile (c,eletului toracic a!ar %n tra"matismele de intensitate maimare."* as!ect le$ional !"tem %nt,lni &ract"ri ale stern"l"i si coastelor' !rec"m sile$i"ni ale coloanei )erte*rale dorsale (l"#atii si &ract"ri. racturile sternului s"nt mai des directe si mai rar indirecte. racturile costale !ot directe si indirecte. 5ract"rile directe se !rod"c!rin lo)ire c" sa" de cor!"ri contondente. e locali$ea$a %n aria de im!act siinteresea$a "n n"mar red"s de coaste (1-/ coaste. 5ract"rile indirecte se

!rod"ccel mai &rec)ent !rin com!resi"ne. Interesea$a "n n"mar mai mare de coaste(2-1 coaste' ind sit"ate de o*icei %n do"a !lan"ri. +n ca$ de com!resi"ni!"ternice!"tem %nt,lni &ract"ri costale *ilaterale' dis!"se %n !atr" linii. 5ract"rilecostale!ot c" sa" &ara de!lasare. Cele c" de!lasare !ot !rod"ce le$i"ni!le"ro!"lmonarec" hemo!ne"motorace si mai rar le$i"ni cardiace c" hemo!ericard sa"hemotorace. 5ract"rile costale m"lti!le' %n s!ecial cele c" )olet costal'determinat"l*"rari gra)e %n dinamica res!iratorie' c" ins"cienta res!iratorie se)era'care!oate d"ce la deces.Leziunile %i(cerale s"nt re!re$entate de r"!t"ri ale )iscerelor intratoracice.3"!t"rile )iscerale se !ot !rod"ce direct %n tra"matismele cont"$i)e gra)e(!reci!itare' lo)ire !"ternica' com!resi"ne' !roiectare sa" indirect' !rinle$areade catre "n &ragment costal %n &ract"ri costale c" de!lasare. Consecintelede!indde organ"l interesat. 3"!t"rile !lam,nilor determina hemo!ne"motorace' si %n"nele ca$"ri em$em mediastinal si em$em s"*c"tanat. 3"!t"rile inimiidetermina hemo!ericard sa" hemotorace (c,nd este r"!t si !ericard"l. +ntra"matismele !"ternice se !rod"c r"!t"ri ale )aselor mari' c" hemoragieinternamasi)a.!.12.2. Traumati(mul toracic #e(c,i(

+n noti"nea de tra"matism toracic deschis s"nt incl"se !lagile !enetrantetoracice !rod"se de arme al*e sa" !rin %m!"scare. Le$i"nile !ot interesa!artilemoi ale c"tiei toracice' coastele' !le"ra si )iscerele toracice. +n tra"matism"ltoracic deschis !"tem %nt,lni sectionarea )aselor intercostale c" hemoragie


33/100

e#terna consec"ti)a' le$area !le"rei si !lam,nilor c" hemo!ne"motorace si37

le$area inimii c" hemo!ericard sa" hemotorace (c,nd *resa !ericardica estemare.!.1!. TRAMATI"ML A0DOMINAL Tra"matism"l a*dominal !oate %nchis sa" deschis.!.1!.1. Traumati(mul a#ominal 7nc,i(

Tra"matismele a*dominale %nchise !ot simple (care im!lica n"mai le$i"niale !eretel"i a*dominal si grave (%n care a!ar le$i"ni ale )iscerelora*dominale.Le-i!nile vi#cerale se !ot !rod"ce !rin com!resi"ne' !reci!itare si!roiectare.8"tem %nt,lni r"!t"ri ale organelor !arenchimatoase (cat' s!lina' rinichi simairar r"!t"ri ale organelor ca)itare (stomac' intestin. Mor&ologic rupturileorganelor parenc$imatoase !ot s"!erciale sa" !ro&"nde' "nice sa"m"lti!le'

"neori de as!ect e#!lo$i) (%n com!resi"ni !"ternice.Consecintele rupturilor viscerale de!ind de organ"l a&ectat. 3"!t"racat"l"i si s!linei determina hemo!eritone". +n r"!t"ra rinichi"l"i si!ancreas"l"ia!are hematom retro!eritoneal (!erirenal sa" !eri!ancreatic. 3"!t"rileintestin"l"i si stomac"l"i !rod"c !eritonite.La ni)el"l organelor !arenchimatoase' %n s!ecial la ni)el"l s!linei' !ota!area rupturi /în doi timpi0 %n !rim"l tim! se !rod"ce "n hematomintra!arenchimatos s"*ca!s"lar c" !astrarea intacta a ca!s"lei' iar %n cel de-aldoilea tim!' d"!a "n inter)al li*er' se !rod"ce r"!t"ra ca!s"lei c" a!aritia"n"ihemo!eritone"' c" sim!tomatologia "n"i a*domen ac"t chir"rgical.!.1!.2. Traumati(mul a#ominal #e(c,i(+n aceasta categorie se incl"d plagile abdominale, ne!enetrante sa"!enetrante %n ca)itatea !eritoneala. 8lagile !enetrante !ot simple' c,nd n"s"nt %nsotite de le$i"ni )iscerale si grave c,nd se asocia$a si le$i"ni ale )iscerelora*dominale. Consecintele le$i"nilor )iscerale de!ind de organele interesate.

8rinle$area organelor !arenchimatoase se !rod"c hemoragii interne(hemo!eritone"'hematom retro!eritoneal' iar !rin le$area organelor ca)itare se !rod"c!eritonite.8lagile a*dominale !enetrante' indi&erent daca s"nt sa" n" asociate c"le$i"ni)iscerale' s"nt considerate ca ind leziuni primedioase pentru viata.38

!.1). RAPORTL DE CA6ALITATE N

TANATOGENE6A TRAMATI"MELOR MECANICE3a!ort"l de ca"$alitate %n tanatogene$a tra"matismelor mecanice constit"ie"n"l din as!ectele &"ndamentale ale !racticii medico-legale %ntr"c,t are casco!


34/100

sta*ilirea !e *a$e stiintice a ra!ort"l"i care e#ista %ntre tra"matism si!rod"cereamortii. Aceasta !ro*lema com!le#a a &ost re$ol)ata &oarte sintetic de scoalarom,neasca de medicina legala.chematic ra!ort"l de ca"$alitate %n tanatogene$a tra"matismelor mecanice!oate redat ast&el (d"!a "aiA. CA6ALITATE DIRECTA *PRIMARA+

a NECONDITIONATA * CONDITIONATA5actorii conditionali- ad:")anti (endogeni' e#ogeni - nu rup nexul de cauzalitate- determinanti - pot rupe nexul cauzal0. CA6ALITATE "ECNDARA - %ntotdea"na conditionata!.1).1. Cauzalitatea #irectaCa"$alitatea directa !oate neconditionata si conditionata.Cauzalitatea #irecta necon#itionata

+n aceasta &orma de ca"$alitate' %ntre tra"matism si com!le#"lmor&o&"nctional care !rod"ce moartea n" se inter!"ne nici o )eriga. Dee#em!l"$dro*irea crani"l"i si contin"t"l"i' deca!itarea' le$i"ni gra)e ale organelor)itale.Com!le# mor&o&"nctional Tra"matism ca"$ator al mortii Tra"matism 5actori conditionaliCom!le# mor&o&"nctionalcare !rod"ce moartea

Tra"matism Com!le# mor&o&"nctionalcare n" !rod"ce moarteaCom!licatii care d"cla moarte39

Cauzalitatea #irecta con#itionata+n ca"$alitatea directa conditionata %ntre tra"matism si com!le#"lmor&o&"nctional care !rod"ce moartea inter)in o serie de &actori conditionali

care!ot a)ea "n rol ad:")ant sa" determinant %n !rod"cerea mortii. 1actorii ad9!vanti !ot endogeni (stari !atologice !ree#istente sie#ogeni (&actori de medi"' tratamente' cons"m de alcool' etc.. Inter)entia&actorilor ad:")anti n" r"!e ne#"l de ca"$alitate. 8entr" e#em!licare!re$entamca$"l "n"i indi)id decedat !rin tra"matism cranio-cere*ral c" &ract"ra decalota si*a$a craniana si le$i"ni meningo-cere*rale (hematom s"*d"ral' hemoragies"*arahnoidiana' cont"$ie cere*rala. +n !l"s s-a" constatat modicari de

aterosclero$a cere*rala iar e#amen"l to#icologic a e)identiat ca indi)id"l eras"*in9"enta *a"t"rilor alcoolice. +n e#em!l"l dat tra"matism"l !rod"ce %n modnemi:locit le$i"nile meningo-cere*rale care d"c la moarte. Inter)entia&actorilor


35/100

ad:")anti' res!ecti) alcool"l' !rin cresterea !ermea*ilitatii )asc"lare' sa"aterosclero$a !rin cresterea &ragilitatii )asc"lare' a" cel m"lt "n rol agra)antalle$i"nilor meningo-cere*rale' ind deci "n &actor ad:")ant. +n aceasta sit"atiera!ort"l de ca"$alitate n" se !oate r"!e e#ist,nd o legat"ra directa %ntreca"$a(tra"matism si e&ect (moartea !rin le$i"ni meningo-cere*rale.

1actorii condi tionali determinanti !ot r"!e ne#"l de ca"$alitate. Home#em!lica c" ca$"l "n"i indi)id care decedea$a %n "rma "n"i tra"matism demica intensitate al e#tremitatii ce&alice. La a"to!sie se constata "n micinltratsang"in e!icranian' hemoragie s"*arahnoidiana di&"$a si "n ane)rismcere*ralr"!t. +n acest ca$ *oala !ree#istenta (ane)rism"l cere*ral determinale$i"neatanatogeneratoare (hemoragia s"*arahnoidiana. Tra"matism"l de micaintensitate' !rin el %ns"si' %n conditii o*isn"ite n" !"tea d"ce la moarte si cel

m"lta &a)ori$at r"!erea ane)rism"l"i. Dar ane)rism"l se !"tea r"!e si %n alteconditii(e&ort $ic' de&ecare' act se#"al' etc.. +n aceste conditii ne#"l de ca"$alitatese!oate r"!e' tra"matism"l ne!"t,nd incriminat ca ind direct ca"$al %n!rod"cerea mortii.!.1).2. Cauzalitatea (ecun#araCa"$alitatea sec"ndara este o &orma de ca"$alitate %ntotdea"na conditionata.+n acest ti! de ca"$alitate tra"matism"l determina le$i"ni care !rin gra)itatea

lorn" d"c la moarte' dar %n e)ol"tie' determina com!licatii gra)e care !rod"cdeces"l. De e#em!l"' o agresi"ne soldata c" o !laga !enetranta a*dominala!rod"sa de "n c"tit' c" !er&orarea "nei anse intestinale. Le$i"nea !ringra)itateaei n" !rod"ce moartea' dar %n li!sa "n"i tratament adec)at d"ce la !eritonita'caredetermina deces"l !rin stare se!tica.+n aceasta &orma de ca"$alitate inter)in n"merosi &actori conditionali'e#ogeni si endogeni. +n e#em!l"l dat acestia s"nt re!re$entati de &el"l'

!recocitatea si corectit"dinea tratament"l"i a!licat' reacti)itateaorganism"l"i'etc.40

!.1-. MODALITATI I CIRCM"TAN TE DE PRODCEREA TRAMATI"MELOR MECANICE!.1-.1. Ca#erea si &reci&itareaCaderea si !reci!itarea s"nt consecinta !ierderii echili*r"l"i c" i$*ireacor!"l"i de "n !lan d"r. Caderea simpla (caderea !e acelasi !lan consta %n

schim*area !o$itiei cor!"l"i c" i$*irea !e acelasi !lan' res!ecti) !lan"l des"stinere. Precipitarea (caderea de la %naltime consta %n trecerea cor!"l"i de!e"n !lan !e "n alt"l sit"at mai :os' s"* acti"nea gra)itatiei. +n cadere si!reci!itare


36/100

le$i"nile se !rod"c !rin lo)irea !asi)a de "n !lan d"r.Pier#erea ec,ilirului !oate a)ea ca"$e interne si e#terne.

Cauzele interne (endogene) s"nt re!re$entate de *oli care determina!ierderea starii de c"nostinta (e!ile!sie' sinco!a cardiaca' accidente)asc"larecere*rale' etc.' t"l*"rari ale sistem"l"i la*irintic' t"l*"rari de )edere'a&ecti"ni

ne"rologice' a"to!ro!"lsia. Cauzele externe (exogene) !ot determinante (hetero!ro!"lsia si&a)ori$ante (teren"l al"necos' o*sc"ritatea' di&erite o*stacole'etc..At,t caderea c,t si !reci!itarea se !ot !rod"ce din !o$itia de re!a"s acor!"l"i sa" din cea de miscare' c" sa" &ara inter)entia "nei &orte e#terne(hetero!ro!"lsie.+n c"rs"l "nei !reci!itari se disting / aze aza de pierdere a ec$ilibrului %n care se !rod"ce modicarea !o$iteis!atiale a centr"l"i de gre"tate al cor!"l"i &ata de *a$a de s"stinere7 aza de cadere propriu%zisa - %n aceasta &a$a' !rin contractia di&eritelor

gr"!e m"sc"lare' cor!"l ia !o$itii )ariate %n s!ati"7 aza de izbire de planul dur .+n caderea !e acelasi !lan sa" de la %naltimi &oarte mici (!,na la 1-2 m' ceade-a do"a &a$a este ine#istenta sa" a!roa!e ine#istenta. Daca im!act"l se&ace !e!lan"ri %nclinate i$*irea este "rmata de al"necarea si rostogolirea cor!"l"i.Gra%itatea leziunilor %n cadere si !reci!itare este de!endenta de mai m"lti&actori− viteza de cadere - conditionata de %naltimea de la care se cade si gre"tateacor!"l"i7− caracteristicile planului de impact"− zona corpului cu care se realizeaz a impactul7− or ta de propulsie imprimat a corpului.41

.*:.*.*. Caderea #impl aCaderea sim!la sa" caderea !e acelasi !lan se !oate !rod"ce din !o$itiestationara sa" din miscare (mers sa" &"ga. 8ierderea echili*r"l"i este deorigineendogena %n !rim"l ca$ si e#ogena (teren al"necos' o*stacole %n al doilea

ca$. ;nrol im!ortant %n !rod"cerea caderii re)ine starii de e*rietate.*eziunile produse prin cadere simpla s"nt %n general de gra)itate red"sa. Caas!ecte le$ionale %nt,lnim echimo$e' hematoame' e#coriatii' !lagi cont"$e si&ract"ri. Le$i"nile !rin cadere a" o serie de caracteristici a!ar !e !arti!roeminente' care )in !rima data %n contact c" !lan"l d"r (!iramida na$ala'regi"nea mentoniera' regi"nea occi!itala' coate' gen"nchi' !alme si s"ntlocali$ate %ntr-"n sing"r !lan (!lan"l de contact. E#ce!tie &ace caderea"rmata derostogolire !e "n !lan %nclinat c,nd a!ar le$i"ni !e !lan"ri di&erite.

Moartea %n caderea !e acelasi !lan s"r)ine &oarte rar. Este !osi*ila %n caderic" hetero!ro!"lsie (lo)ire acti)a "rmata de cadere si %n caderi s"r)enited"!a!ierderea starii de c"nostinta' sit"atie %n care miscarile de redresare acor!"l"i


37/100

s"nt !ractic ine#istente. Deces"l se !oate !rod"ce !rin le$i"ni meningo-cere*rale'consec"ti)e lo)irii ca!"l"i de sol sa" de di&erite o*iecte din :"r si &oarte rar!rinhemoragie interna datorata "nor r"!t"ri de cat si s!lina (de o*icei !e &ond!atologic !ree#istent..*:.*.(. 3recipitarea

8reci!itarea este caderea de la "n ni)el s"!erior la "n ni)el sit"at in&erior'ind den"mita si caderea de la %naltime.Le$i"nile !rod"se !rin !reci!itare s"nt le$i"ni de gra)itate mare care&rec)ent d"c la moarte. "* as!ect /u#iciar !reci!itarea !oate sinucidere'accident si &oarte rar omucidere. Om"ciderea !rin !reci!itare este e#trem dedicil de !ro*at s"* as!ect medico-legal.Mecani(mul #e &ro#ucere al leziunilor %n !reci!itare !oate direct siindirect.

Mecani#m!l direct !oate sa e !rimar' sec"ndar si mediat. Le$i"nile!rin mecanism direct primar s"nt cele care a!ar %n regi"nea care reli$ea$a

contact"l initial c" !lan"l d"r. De mecanismul direct secundar tin le$i"nile!rod"se !rin i$*irea "lterioara a rest"l"i cor!"l"i de !lan"l d"r' d"!a ce s-areali$at contact"l initial. Mecanismul direct mediat a!are %n caderi %n a#)ertical(%n !icioare' !e gen"nchi' ischioane' !e )erte#' c,nd &orta tra"matica setransmitela distanta' !rin intermedi"l coloanei )erte*rale' determin,nd le$i"ni ladistantade $ona de im!act (de e#em!l" &ract"ra mediata de *a$a craniana.

Le$i"nile !rin mecani#m indirect a!ar de asemenea la distanta de $ona

de im!act' ind consecinta de$acceleratiei *r"ste sa" a "nor contractiim"sc"lare)iolente.42

;neori %n !reci!itare se !ot !rod"ce le$i"ni %n tim!"l &a$ei de cadere!ro!ri"-$isa' !rin i$*irea de o serie de o*stacole %nt,lnite %n traiectoria decadere(st,l!i' ar*ori' *alcoane' etc..Modalit ati de impact 5n precipitare+n !reci!itare e#ista mai m"lte modalitati de im!act al cor!"l"i c" !lan"l d"rsi an"me 1mpactul segmentului cranian concomitent cu restul corpului, care se!oate &ace %n !lan"l anterior' !osterior sa" "n"l din !lan"rile laterale alecor!"l"i. 1mpactul cu segmentele inerioare ale corpului' res!ecti) caderea %n!icioare' !e gen"nchi sa" !e ischioane. 1mpactul cu segmentul cranian (caderea !e )erte#.;ltimele do"a modalitati en"merate constit"ie )ariante

tanatologie medico-legala.doc

Documents