hierasus anuar '78
TRANSCRIPT
MUZEUL JUDEEAN
HIERASUS ANUAR '78
Comunicri prezentate la sesiunea tiinific organizat de muzeu la 25 martie 1978
www.cimec.ro
Coperta : Adrian CIURARU
Cod 6800 BOTOANI REPUBLICA SOCIALISTA
ROMANIA
HIERASUS ANNUAIRE DU MUS~E DU D~PARTEMENT BOTOANI
La correspondence sur le contenu du volum sera envoyee A l'adresse:
Botoani, str. Unirii nr. 13 tel. 985/1,34 46)
Cod 6800 BOTOANI R. S. ROUMANIE
www.cimec.ro
Cuvînt de deschidere, rostit de tovarul DUMITRU BREABAN, secretar al Comitetului
judeean de partid Botoani.
STIMATI OASPETI,
DRAGI TOVARAI,
lnscris in irul manifestrilor închinate aniversrii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat i independent, care au loc pe baza Hotrîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie 1977, sesiunea noastr - aciune iniiat de Muzeul judeean, cu dorina de tradiionalizare - se desfoar sub semnul înaltelor exigene puse în faa cercetrii istorice, a istoriografiei noastre, de documentele Congresului al Xl-lea de Pro gramul partidului, de Conferina Naional a P.C.R. din decembrie 1977.
Indicaiile tovarului Nicolae Ceauescu, secretar general al Parti dului Comunist Român, preedintele Republicii Socialiste România, privind valorificarea trecutului istoric, determin ca manifestrile închi nate acestui jubileu s evidenieze coordonatele fundamentale ale istoriei patriei noastre, continuitatea poporului român pe teritoriul unde s-a plmdit, factorii care au determinat evoluia societii româneti.
In contextul acestor cerine la realizarea crora participanii la sesiune se strduiesc s-i aduc modesta lor contribuie, permitei-mi s salut clduros, în numele Comitetului judeean de partid, prezena la mani festarea noastr a unor cunoscui oameni de tiin i cercettori în dome niul istoriei din centrele universitare Bucureti i Iai i din judeele Suceava, Bacu, Galai, Neam, Sibiu, s le adresez sincerele noastre mulumiri pentru solicitudinea de care au dat dovad, s le urez o· activitate rodnic în cadrul sesiunii i o edere plcut în reedina
judeului nostru.
STIMAI TOV ARAI,
Cu mai puin de 4 luni in urm am redeschis, la Botoani Muzeul ele istorie a judeului, nou lca de cultur i educaie patriotic, revolu ionar i socialist a maselor. Reorganizat pe baze moderne, muzeul reprezint un omagiu adus poporului, furitor de istorie, eroilor neamului, :naintailor notri de pe aceste meleaguri care prin munca. i lupta lor .i-au adus contribuia la furirea României de azi, liber, su1:eran i
independent. Continuind activitatea de cercetare, sesiunea noastr îi
propune ca pe baza descoperirilor arheologice ~5i a materialelor din arhiva sii dovedeasc c Botoanii, veche vatr de cultur material i civilizaie româneasc, a cunoscut - alturi de ara întreag - toate etapele de dezvoltare· ale istoriei noastre naionale. Mrturiile scoase la iveal în u:t1mii ani sintetizeaz drumul eroic pe care l-a parcurs poporul nostru dm cele mai vechi timpuri pîn azi, demonstreaz c i aceast parte a rii a fost i este o vatr de locuire neîntrerupt de-a lungul mileniilor, c oamenii de aici i-at' adus partea lor de contribuie la evoluia general a societii româneti.
Zona Botoanilor - parte din statul lui Bw·ebista, conine mrturii zmportante ale apogeului civilizaiei geto-dacice, dovezi de netgduit
de vechimii i permanenei noastre, precum i nenumrate urme care amintesc de lupta necurmat, eroic i îndîrjit a înaintailor notri pentru aprarea vetrei strmoeti.
Considerm potrivit prilejul, pentru a adresa mulumiri tuturor ~e1·cettorilor care cu suflet i pasiune au lucrat pe meleagurile boto nene, dind la iveal mrturii i dovezi de continuitate, de civilizaie, de via material i spiritual neîntrerupt.
Istoria acestor locuri consemneaz la loc de cinstire cuvenit prezena vuicvozilor neamului, între care tefan cel Mare, domn gospodar i îne lept, aprtor viteaz de glie strbun, de al crui nume se leag mari viLtalii pentru pstrarea fiinei neamului, precum i mari ctitorii.
Figurile mTee ale lui Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, a botoneanului Ionic Tutul, comisul care a iniiat în Moldova mica1·ea crvunarilor ca i alte momente, ne invit s gîndim la permanenta lupta pe care a dus-o popo·rul nostru pentru dezvoltarea de sine stt t:Jare, ideal care -i-a pus amprenta pe modul de existen, pe concepiile poporului nostru.
De asemenea, în lucrrile sesiunii noastre, îi gsesc locul cuvenit momente de seam ale istoriei Botoanilor în perioada modern, eviden-
www.cimec.ro
5
iind contribuia pe care locuitorii acestor meleaguri i-au adus-o în lupta pentru independen i neatîrnare, pentru progres social.
Apariia i dezvoltarea unei puternice viei culturale în aceste locuri, ai cror reprezentani au intrat nu numai în panteonul naional ci i în patrimoniul culturii universale, între care se detaeaz Eminescu, Enescu, Iorga, arat c în acest col moldav de ar, oamenii au tiut nu numai s-i apere glia i fiina naional, dar i limba, cultura i arta, pe cure le-au dezvoltat i înlat la valori universale.
DezvoLtarea de timpuriu, pe aceste meleaguri, a unei combative micri socialiste i muncitoreti, crearea unor organizaii proprii ale clasei muncitoare, crearea i activitatea organizaiilor partidului comunist, apariia i activitatea unor organe de pres care au reflectat lupta comu nitilor, între care ziarele "Clopotul", "Raza", "Horia", "Valul", "Steagul", "Cloca", "Soarele", "Slova", aflate sub îndrumarea Partidului Comunist, sînt momente care înscriu Botoanii la loc de cinste în isto·ria noastr naional i care îi gsesc oglindirea i în programul manifestrii de astzi.
Nu lipsesc din programul sesiunii nici alte momenteJ de rscruce
pentru neamul nostru cum sînt marele act energic de voin i aciune
realizat sub conducerea P.C.R. la 23 August 1944, cucerirea întregii puteri politice de ctre clasa muncitoare în alian cu rnimea i celelalte categorii de oameni, lichidarea claselor exploatatoare etc.
O atenie aparte se acord prezentrii profundelor transformri pe trecute în acest col de ar, în toate sectoarele vieii economice, sociale i politice în anii construciei socialiste, marilor mutaii produse în jude în aceast perioad, înscrierea sa în orbita dezvoltrii generale a rii.
Cu convingerea c relaiile bune de colaborare statornicite între un numr mare de cercettori i muzee judeene cu Muzeul judeean Boto ani, se vor amplifica în viitor, permitei-mi s urez tuturor participan ilor la sesiunea noastr mult succes în nobila activitate de punere în valoare a rezultatelor cercetrilor lor, noi i însemnate realizri în activi tatea lor laborioas, închinat slujirii lui Clio i s le adresez de pe acum invitaia de a ne onora cu prezena i la alte manifestri ce vor avea loc în judeul nostru în perioada urmtoare.
Declar deschise lucrrile sesiunii noastre de referate i comunicri.
www.cimec.ro
SUB REGII BUREBISTA I DECEBAL
1 NICOLAE GOSTAR 1
Inceputul cercetrii apariiei i dezvoltrii statului la daci se dato rete lui Constantin Daicoviciu, care, în anul 1950 publica un valoros studiu intitulat : Dacii din Munii Ortiei i începutul statului sclavagist dacic, aprut în ,,Studii i cercetri tiinifice Cluj", 1, 2, 1950, p. 111-126 (publicaia Filialei Academiei R.S.R. din Cluj-Napoca), reaprut fr schimbri în culegerea publicat sub titlul Dacica, Cluj-Napoca, 1969, p. 29-42. Prin alte noi studii, cum au fost : La probleme de l'etat et de la culture des Daces d la lumiere des nouvelles recherches, in "Nouvelles etudes d'histoire", 1, 1955, p. 12.1-137 i Noi contribuii la problema sta tului dac, în "Studii i cercetri de istorie veche", VI, 1-2, 1955, p. 47-60 (Dacica, p. 50-63), eruditul profesor de la Cluj cuta noi argumente în sprijinul tezei unui "stat sclavagist dacic", subliniind fenomenul de stratificare a societii dacice, munca forat a robilor i a prizonierilor de rzboi, precum i alte aspecte ce ineau de o societate bazat pe ex ploatarea omului de ctre om. Pîn la acea dat, adic pîn in 1950, istoricii români sau strini prea puin au cutat s adînceasc problema cu privire la stadiul de dezvoltare al societii dacice, la stratificarea societii, la existena i munca sclavilor i la definirea apariiei unei anumite forme statale. Dar chiar dac au existat asemenea preocupri, studierea lor nu a fost fcut în maniera cercetrii i argumentrii mate rialismului dialectic i istoric, aa incit despre un "stat sclavagist dacic", în timpul regilor Burebista i Decebal, înc nu se punea problema.
C. Daicoviciu a desprins ideea c a existat un stat sclavagist dacic, în timpul domniei celor doi regi, ca urmare a cercetrilor întreprinse, sub directa lui conducere, la cetile, aezrile i sanctuarele dacice din Munii Ortiei (judeul Hunedoara). Dezvelirea acestor monumentale ruine (altele înc necunoscute pe atunci), 1-au dus la constatarea c ase menea lucrri de fortificaie depesc munca solidaritii tribale i c ele nu puteau fi executate decît prin "munca forat a sclavilor''. Se admitea c trebuia s existe o clas de supui aservii stpînilor. Se mai aducea i argumentul diviziunii societii dacice în tarabostes, piZeai "nobili" i coma ti, capiUati "oameni de rind", ceea ce nu a fost îns neglijat în isto riografia mai veche. Pentru a se ajunge la o stratificare social în lumea
www.cimec.ro
8
dacic, C. Daicoviciu incerca s emit ipoteza, cu totul nou, c acei comati-capillati nu ar fi fost rani liberi (cel puin o parte dintre ei, in a cror categorie ar fi intrat : rani sraci, muncitori agricoli, pstori, mineri, meteugari) i c ei se gseau în situaie de "aservire fa de nobilimea militar" i c "muncesc alturi de sclavi", ceea ce îns, obser vm noi, nu exist probe concrete pentru o rnime dacic aservit. Alte argumente, pe care încerca C. Daicoviciu s le gseasc privind dez voltarea economic i creterea puterii aristocraiei îl duceau la concluzia existenei claselor ·antagoniste i de aici necesitatea apariiei ,,.statului sclavagist".
. Dar cu toate strduinele depuse, nu s-au gsit dovezi pentru exis tena unui mare numr de sclavi, care s formeze o clas i care s fie c:xmsiderai adevrai productori de bunuri materiale i s dein primul loc în economie 1. De aceea s-a cutat s se gseasc o alt denumire i s-a trecut atunci la formularea de "stat dacic", fr a mai fi obligatorie eptopa de "sclavagism". Se admitea deci, nu numai pentru daci dar i pentru alte popoare, c în antichitate o societate nu era absolut obliga toriu s fi cunoscut sclavagismul dezvoltat, adic cel clasic, ca s ajung la stadiul de "stat".
Cel care a cutat s argumenteze existena unui "stat dacic", fr nuanarea i caracteristicile orinduirii sclavagiste propriu-zis, a fost Hadrian Daicoviciu, în cîteva savante articole i in dou lucrri de sin tez. Ne referim aici la ultima lui lucrare de sintez, Dacia de la Bure bista la cucerirea roman, Cluj-Napoca, 1972, unde primul capitol (p. 7-54) este chiar intitulat : Formarea statului dac. Dup autor, schimbrile, care au condiionat apariia unei societi împrite in clase i apariia statului, ar fi existat înc în sec. II î.e.n. (deci anterior anilor de domnie ai lui Burebista), cind se constat însemnate progrese în domeniul pro duciei, ca i sporirea populaiei. Apoi, odat "aristocraia, devenit veritabil clas exploatatoare, avea nevoie de organizare de stat" 2. Un alt aspect, care venea în sprijinul ipotezei de existen de stat, era uni tatea de construcii din Munii Ortiei, care proteja un mare centru religios-cultural, economic i politic i care se gsea la Grditea Munce lului, Sarmizegetusa în antichitate, capitala regilor daci. Sau acel sistem de ceti i turnuri, ce aprau Sarmizegetusa dacic (cci exist mai tirziu i una roman), putea fi conceput i construit numai de o puternic auto ritate central, adic de o autoritate de stat. Pe bun dreptate :iiutorul sublinia c toate aceste construcii au depit stadiul rural al tri·burilor patriarhale. Din S<:rierile autorilor antici apoi, se vedea c ceea ce con due<::a Burebista nu putea fi o uniune de triburi, deci uniunea triburilor ddcic:e, desvîrit de Burebista, a dus la o putere central de stat. Pentru nivelul relativ ridicat din punct de vedere social i cultural al dacilor, se
1 La cîiva ani, dup apariia primului studiu despre statul sclavagist dacic, C. Daicoviciu. Istoria României, I, sub redacia Em. Condurachi, C. Daicoviciu, 1. :\e<;tor. Gh. tefan. Bucureti, 1960, p. 278-285, gsea mai justificat denumirea de ,.stat incepator sclavagist dacic".
~ H. !Jaicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea roman, Cluj-Napoca, 197~. p. :lO.
www.cimec.ro
9
:nai amintesc datele furnizate de anumii scriitori greci i romani, cit i di."' cele deduse din studierea monumentelor arheologice, care toate furnizau importante date privind preocuprile tiinifice, mai ales în domeniul astronomiei, medicinei, folosirea scrisului, produsele artei plas tice. precum i altele :J. Se subliniaz c statul dacic nu are caracteristicile unui stat sclavagist ", iar sclavii (a cror sporadic existen nu este tgduit) deineau un rol limitat în activitatea productiv 5, iar con struciile din Munii Ortiei nu este neaprat necesar de a se considera c ar fi fost construite exclusiv de sclavi. Categoria productiv era deci cea a comati-lor, adic a oamenilor liberi 6•
Cu oarecare pruden pentru o adevrat existen a unui stat dacic, înc în timpul lui Burebista, ia parte la dezbateri i prof. R. Vulpe, în studiul : Getul Burebista - conductor al întregului neam geto-dac, publicat în "Studii i Comunicri a Muzeului din Piteti", 1, 1968, p. 50 i 53. Eminentul savant român admite c "Burebista a pus bazele statu lui geto-dac incipient" dar întreaga aciune intern a lui Burebista a fost mai mult o "tendin" de a-i întri autoritatea în forme monarhice i de a organiza un stat centralizat", un "stat unitar, organizat i durabil, dup modelul monarhiilor elenistice".
Argumente în favoarea susinerii unui stat dacic înc pe timpul lui Burebista, dar fr a fi sclavagist, au mai fost cutate i in parte anali zate de ctre I. H. Crian, în cunoscuta lui monografie, Burebista i epoca sa. ed. II, Bucureti, 1977, p. 194 i unn. ln paginile acestei atit de com plete monografii a celei mai reprezentative personaliti a istoriei nea mului daco-getic, autorul vorbete despre anumite progrese în domeniul de activitate economic, datorit dezvoltrii la un nivel înalt al uneltelor, Din punct de vedere social, se menin obtile steti, ceea ce, dup autor, Z!r presupune existena unei stratificri i a antagonismelor. Aceast stare este definit în sensul c membrii obtii steti nu mai erau egali din punct devedere al bunurilor i nici al locului în ierarhia social. I. H. Crian crede c ar putea deduce, dintr-un fragment al operei Getica lui Criton (fragm. 5) 7, existena unor impozite în natur a. Era nevoie atunci ce un instrument care s in în frîu masele exploatate i dependente, care s asigure dominaia asupra neamurilor subjugate i acesta a fost statul creat de Burebista.
Nu toi cercettorii îns au ajuns la concluzia existenei unui stat dacic, fie el sclavagist sau nesclavagist. Astfel M. Macrea, într-un studiu ?rivind problema oraului la daci, respinge ideea de existen de stat ::,clavagist dacic n. La fel au procedat i I. T. Kruglikova i T. D. Zlat-
:l Ibidem, p. 76 i urm. -1 Ibidem, p. 79. 5 Ibidem, p. 81; cf. D. M. Pippidi, Contribuii la istoria veche a României,
l3-..l·,- .::-eti, 1967 ~. p. 519-523. 6 Ibidem, p. 83 i urm. 7 F. Jacoby, Die Fragmente der griechischer Historriker, II, B, frgm. 5, Leiden,
: ~1 ;::::_ ;J. 932 ; L 1. Russu, Studii clasice, XIV, 1972, p. 122. li L H. Crian. Burebista 2, p. 201. ~ ~1. Macrca, Studii i referate, I, p. 119 i urm.
www.cimec.ro
10
kovskaia, care, privind pe Burebista i Decebal, înrercau s demonstreze c aceti regi domneau numai peste o uniune (mai mult sau mai puin vremelnic) de triburi 10.
M. Constantinescu, într-un studiu privitor la modul de producie tributal, aprut în Probleme economice, 11, 1972 i 4, 1973, in referirile despre Dacia preroman, afirma c "nu exist nici o dovad c aici ar fi existat un mod de producie sclavagist", dar "este verosimil c in Dacia existau comuniti rurale, pastoral-agricole, dominate de o clas prove nit din fosta aristocraie tribal, clas care a constituit în timpul lui Burebista un prestat, in timpul lui Decebal un stat "dar un stat compa rabil cu statele orientale". Autorul ridic problema cercetrii viitoare, în sensul "dac societatea dacic, care, în timpul lui Burebista, avea carac terul unei confederaii de triburi, nu a evoluat, în urmtoarele dou se cole, spre o orînduire imperial (sau regal), întemeiat pe comuniti rurale, deci de tipul orînduirii tributale".
M. Babe, în studiul su polemic, Puncte de vedere relative la o isto rie a Daciei preromane, aprut in "Studii i cercetri de istorie veche i arheologic", 25, 1974, p. 217-244, respinge sau neag intr-o bun msur afirmaiile lui H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea roman, cu argumente demne de luat in seam. Concluzia de la p. 241, poate prea categoric, a lui M. Babe, era exprimat in cuvintele c "cert este c în ajunul cuceririi (a cuceririi romane, n.n.), aceast societate nu era înc definitiv scindat in clase antagoniste, nu atinsese nivelul unei complete i stabile organizri statale i nu atinsese, in esen, pragul civilizaiei". i I. I. Russu, in mai multe studii i articole i chiar în cartea Lim-ba traco-dacilor, ed. II, Bucureti, 1967, p. 34, evita termenul de "stat dacic", i c dacii sub aspectul o!1ganizrii sociale, nu ar fi depit faza tribal.
Ceea ce a fost pîn acum prezentat este stadiul ac~al al rezultatelor sau al concluziilor celor care în urma cercetrilor întreprinse, pe teren sau ca rezultat al studiilor izvoarelor scrise, au admis sau au respins existena statului dacic în timpul ·regilor Burebista (82/79-44/43 î.e.n.) i Decebal (86-106 e.n.). In continuare, în studiul rpe care il vom prezenta aici, ne vom limita numai la aspectul de analiz al izvoarelor antice, literare i epigrafice, fr a neglija pe cele de natur arheologic, privind existena unei anumite forme statale la daci. Nu ne vom mai referi la concluziile din bibliografia indicat mai sus, ci vom cuta s studiem numai aspectele neglijate sau prea puin analizate de ctre cei care în mod deosebit s-au ocupat de problema statului la daci. Ne rmîne deci s urmrim, nu ce spun autorii moderni, ci autorii antici. Cu alte cuvinte, recunosc autorii antici (fie ei contemporani cu Burebista sau Decebal fie mai tirzii), c dacii au ajuns s cunoasc o form de organizare pe care ei o denumeau sau o considerau ca fiind un "stat" sau negau acest lucru ? S lsm deci pe greci i pe romani s vorbeasc despre aceasta. Incepem cu cele spuse de Strabo despre Burebista.
10 I. T. Kruglikova, Dakija v epohu rimskoi okkupaii, Moscova, 1955, p. 34; T. D. Zlatkovskaia, Vestnik drevei istorii, 2, 1955, p. 73 i urm. cf. 1. K. Kolo ~c\-skaia, Vestnic dret·ei istorii, 3, 1955, p. 63 i urm.
www.cimec.ro
11
Geograful Strabo, VII, 3, 11 (C. 303), în parte contemporan cu anii de domnie ai lui Burebista, dup cele citeva cuvinte privind faptele acestuia de îndat ce ajunge în fruntea neamului getic, continu : "în putini ani, a întemeiat megcilen "archen". Sau aceste ultime dou cuvinte greceti au fost în mod diferit înelese sau tradu-se. C. Daiooviciu sus inea c "Strabo vorbete de stpînirea lui Burebista ca de un "'imperiu» (arche) 11, dar bineîneles c nu ddea aceast semnificaie cuvîntului gN'cesc. H. Daicoviciu traducea : "în cîiva ani a fcut un stat puternic" 12,
iar I. H. Crian, "în cîiva ani a întemeiat o mare stpînire (împr ie)" 13. M. Macrea traducea cuvintele lui Strabo prin : "în cîiva ani în temeie o mare stpînire" H, pe cind R. Vulpe, "în cîiva ani a creat o mare domnie" 15. R. Hincu i V. Popescu, înelegeau textul prin tradu cerea : "in cîiva ani a fcut un stat puternic" 16, iar F. Van, "în puini ani a furit o mare împrie" 17. In una din ediiile franceze, A. Tardieu traducea : "en peu d'annees il eut fonde un grand empire" 18. Cu sens de "stat" a tradus G. H. Stratanovski, za neskolko let on osnoval velikwiu. derjavu 19. Pentru M. Babe îns, termenul arche nu ar fi de echivalat ca avînd semnificaia unui "stat în deplinul sens al cuvîntului" ; se mai face apel la caracterul efemer al marii stpiniri a lui Burebista, precum :;;i la alte fapte care "se opun la echivalarea termenului arche cu acela de…
HIERASUS ANUAR '78
Comunicri prezentate la sesiunea tiinific organizat de muzeu la 25 martie 1978
www.cimec.ro
Coperta : Adrian CIURARU
Cod 6800 BOTOANI REPUBLICA SOCIALISTA
ROMANIA
HIERASUS ANNUAIRE DU MUS~E DU D~PARTEMENT BOTOANI
La correspondence sur le contenu du volum sera envoyee A l'adresse:
Botoani, str. Unirii nr. 13 tel. 985/1,34 46)
Cod 6800 BOTOANI R. S. ROUMANIE
www.cimec.ro
Cuvînt de deschidere, rostit de tovarul DUMITRU BREABAN, secretar al Comitetului
judeean de partid Botoani.
STIMATI OASPETI,
DRAGI TOVARAI,
lnscris in irul manifestrilor închinate aniversrii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat i independent, care au loc pe baza Hotrîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie 1977, sesiunea noastr - aciune iniiat de Muzeul judeean, cu dorina de tradiionalizare - se desfoar sub semnul înaltelor exigene puse în faa cercetrii istorice, a istoriografiei noastre, de documentele Congresului al Xl-lea de Pro gramul partidului, de Conferina Naional a P.C.R. din decembrie 1977.
Indicaiile tovarului Nicolae Ceauescu, secretar general al Parti dului Comunist Român, preedintele Republicii Socialiste România, privind valorificarea trecutului istoric, determin ca manifestrile închi nate acestui jubileu s evidenieze coordonatele fundamentale ale istoriei patriei noastre, continuitatea poporului român pe teritoriul unde s-a plmdit, factorii care au determinat evoluia societii româneti.
In contextul acestor cerine la realizarea crora participanii la sesiune se strduiesc s-i aduc modesta lor contribuie, permitei-mi s salut clduros, în numele Comitetului judeean de partid, prezena la mani festarea noastr a unor cunoscui oameni de tiin i cercettori în dome niul istoriei din centrele universitare Bucureti i Iai i din judeele Suceava, Bacu, Galai, Neam, Sibiu, s le adresez sincerele noastre mulumiri pentru solicitudinea de care au dat dovad, s le urez o· activitate rodnic în cadrul sesiunii i o edere plcut în reedina
judeului nostru.
STIMAI TOV ARAI,
Cu mai puin de 4 luni in urm am redeschis, la Botoani Muzeul ele istorie a judeului, nou lca de cultur i educaie patriotic, revolu ionar i socialist a maselor. Reorganizat pe baze moderne, muzeul reprezint un omagiu adus poporului, furitor de istorie, eroilor neamului, :naintailor notri de pe aceste meleaguri care prin munca. i lupta lor .i-au adus contribuia la furirea României de azi, liber, su1:eran i
independent. Continuind activitatea de cercetare, sesiunea noastr îi
propune ca pe baza descoperirilor arheologice ~5i a materialelor din arhiva sii dovedeasc c Botoanii, veche vatr de cultur material i civilizaie româneasc, a cunoscut - alturi de ara întreag - toate etapele de dezvoltare· ale istoriei noastre naionale. Mrturiile scoase la iveal în u:t1mii ani sintetizeaz drumul eroic pe care l-a parcurs poporul nostru dm cele mai vechi timpuri pîn azi, demonstreaz c i aceast parte a rii a fost i este o vatr de locuire neîntrerupt de-a lungul mileniilor, c oamenii de aici i-at' adus partea lor de contribuie la evoluia general a societii româneti.
Zona Botoanilor - parte din statul lui Bw·ebista, conine mrturii zmportante ale apogeului civilizaiei geto-dacice, dovezi de netgduit
de vechimii i permanenei noastre, precum i nenumrate urme care amintesc de lupta necurmat, eroic i îndîrjit a înaintailor notri pentru aprarea vetrei strmoeti.
Considerm potrivit prilejul, pentru a adresa mulumiri tuturor ~e1·cettorilor care cu suflet i pasiune au lucrat pe meleagurile boto nene, dind la iveal mrturii i dovezi de continuitate, de civilizaie, de via material i spiritual neîntrerupt.
Istoria acestor locuri consemneaz la loc de cinstire cuvenit prezena vuicvozilor neamului, între care tefan cel Mare, domn gospodar i îne lept, aprtor viteaz de glie strbun, de al crui nume se leag mari viLtalii pentru pstrarea fiinei neamului, precum i mari ctitorii.
Figurile mTee ale lui Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, a botoneanului Ionic Tutul, comisul care a iniiat în Moldova mica1·ea crvunarilor ca i alte momente, ne invit s gîndim la permanenta lupta pe care a dus-o popo·rul nostru pentru dezvoltarea de sine stt t:Jare, ideal care -i-a pus amprenta pe modul de existen, pe concepiile poporului nostru.
De asemenea, în lucrrile sesiunii noastre, îi gsesc locul cuvenit momente de seam ale istoriei Botoanilor în perioada modern, eviden-
www.cimec.ro
5
iind contribuia pe care locuitorii acestor meleaguri i-au adus-o în lupta pentru independen i neatîrnare, pentru progres social.
Apariia i dezvoltarea unei puternice viei culturale în aceste locuri, ai cror reprezentani au intrat nu numai în panteonul naional ci i în patrimoniul culturii universale, între care se detaeaz Eminescu, Enescu, Iorga, arat c în acest col moldav de ar, oamenii au tiut nu numai s-i apere glia i fiina naional, dar i limba, cultura i arta, pe cure le-au dezvoltat i înlat la valori universale.
DezvoLtarea de timpuriu, pe aceste meleaguri, a unei combative micri socialiste i muncitoreti, crearea unor organizaii proprii ale clasei muncitoare, crearea i activitatea organizaiilor partidului comunist, apariia i activitatea unor organe de pres care au reflectat lupta comu nitilor, între care ziarele "Clopotul", "Raza", "Horia", "Valul", "Steagul", "Cloca", "Soarele", "Slova", aflate sub îndrumarea Partidului Comunist, sînt momente care înscriu Botoanii la loc de cinste în isto·ria noastr naional i care îi gsesc oglindirea i în programul manifestrii de astzi.
Nu lipsesc din programul sesiunii nici alte momenteJ de rscruce
pentru neamul nostru cum sînt marele act energic de voin i aciune
realizat sub conducerea P.C.R. la 23 August 1944, cucerirea întregii puteri politice de ctre clasa muncitoare în alian cu rnimea i celelalte categorii de oameni, lichidarea claselor exploatatoare etc.
O atenie aparte se acord prezentrii profundelor transformri pe trecute în acest col de ar, în toate sectoarele vieii economice, sociale i politice în anii construciei socialiste, marilor mutaii produse în jude în aceast perioad, înscrierea sa în orbita dezvoltrii generale a rii.
Cu convingerea c relaiile bune de colaborare statornicite între un numr mare de cercettori i muzee judeene cu Muzeul judeean Boto ani, se vor amplifica în viitor, permitei-mi s urez tuturor participan ilor la sesiunea noastr mult succes în nobila activitate de punere în valoare a rezultatelor cercetrilor lor, noi i însemnate realizri în activi tatea lor laborioas, închinat slujirii lui Clio i s le adresez de pe acum invitaia de a ne onora cu prezena i la alte manifestri ce vor avea loc în judeul nostru în perioada urmtoare.
Declar deschise lucrrile sesiunii noastre de referate i comunicri.
www.cimec.ro
SUB REGII BUREBISTA I DECEBAL
1 NICOLAE GOSTAR 1
Inceputul cercetrii apariiei i dezvoltrii statului la daci se dato rete lui Constantin Daicoviciu, care, în anul 1950 publica un valoros studiu intitulat : Dacii din Munii Ortiei i începutul statului sclavagist dacic, aprut în ,,Studii i cercetri tiinifice Cluj", 1, 2, 1950, p. 111-126 (publicaia Filialei Academiei R.S.R. din Cluj-Napoca), reaprut fr schimbri în culegerea publicat sub titlul Dacica, Cluj-Napoca, 1969, p. 29-42. Prin alte noi studii, cum au fost : La probleme de l'etat et de la culture des Daces d la lumiere des nouvelles recherches, in "Nouvelles etudes d'histoire", 1, 1955, p. 12.1-137 i Noi contribuii la problema sta tului dac, în "Studii i cercetri de istorie veche", VI, 1-2, 1955, p. 47-60 (Dacica, p. 50-63), eruditul profesor de la Cluj cuta noi argumente în sprijinul tezei unui "stat sclavagist dacic", subliniind fenomenul de stratificare a societii dacice, munca forat a robilor i a prizonierilor de rzboi, precum i alte aspecte ce ineau de o societate bazat pe ex ploatarea omului de ctre om. Pîn la acea dat, adic pîn in 1950, istoricii români sau strini prea puin au cutat s adînceasc problema cu privire la stadiul de dezvoltare al societii dacice, la stratificarea societii, la existena i munca sclavilor i la definirea apariiei unei anumite forme statale. Dar chiar dac au existat asemenea preocupri, studierea lor nu a fost fcut în maniera cercetrii i argumentrii mate rialismului dialectic i istoric, aa incit despre un "stat sclavagist dacic", în timpul regilor Burebista i Decebal, înc nu se punea problema.
C. Daicoviciu a desprins ideea c a existat un stat sclavagist dacic, în timpul domniei celor doi regi, ca urmare a cercetrilor întreprinse, sub directa lui conducere, la cetile, aezrile i sanctuarele dacice din Munii Ortiei (judeul Hunedoara). Dezvelirea acestor monumentale ruine (altele înc necunoscute pe atunci), 1-au dus la constatarea c ase menea lucrri de fortificaie depesc munca solidaritii tribale i c ele nu puteau fi executate decît prin "munca forat a sclavilor''. Se admitea c trebuia s existe o clas de supui aservii stpînilor. Se mai aducea i argumentul diviziunii societii dacice în tarabostes, piZeai "nobili" i coma ti, capiUati "oameni de rind", ceea ce nu a fost îns neglijat în isto riografia mai veche. Pentru a se ajunge la o stratificare social în lumea
www.cimec.ro
8
dacic, C. Daicoviciu incerca s emit ipoteza, cu totul nou, c acei comati-capillati nu ar fi fost rani liberi (cel puin o parte dintre ei, in a cror categorie ar fi intrat : rani sraci, muncitori agricoli, pstori, mineri, meteugari) i c ei se gseau în situaie de "aservire fa de nobilimea militar" i c "muncesc alturi de sclavi", ceea ce îns, obser vm noi, nu exist probe concrete pentru o rnime dacic aservit. Alte argumente, pe care încerca C. Daicoviciu s le gseasc privind dez voltarea economic i creterea puterii aristocraiei îl duceau la concluzia existenei claselor ·antagoniste i de aici necesitatea apariiei ,,.statului sclavagist".
. Dar cu toate strduinele depuse, nu s-au gsit dovezi pentru exis tena unui mare numr de sclavi, care s formeze o clas i care s fie c:xmsiderai adevrai productori de bunuri materiale i s dein primul loc în economie 1. De aceea s-a cutat s se gseasc o alt denumire i s-a trecut atunci la formularea de "stat dacic", fr a mai fi obligatorie eptopa de "sclavagism". Se admitea deci, nu numai pentru daci dar i pentru alte popoare, c în antichitate o societate nu era absolut obliga toriu s fi cunoscut sclavagismul dezvoltat, adic cel clasic, ca s ajung la stadiul de "stat".
Cel care a cutat s argumenteze existena unui "stat dacic", fr nuanarea i caracteristicile orinduirii sclavagiste propriu-zis, a fost Hadrian Daicoviciu, în cîteva savante articole i in dou lucrri de sin tez. Ne referim aici la ultima lui lucrare de sintez, Dacia de la Bure bista la cucerirea roman, Cluj-Napoca, 1972, unde primul capitol (p. 7-54) este chiar intitulat : Formarea statului dac. Dup autor, schimbrile, care au condiionat apariia unei societi împrite in clase i apariia statului, ar fi existat înc în sec. II î.e.n. (deci anterior anilor de domnie ai lui Burebista), cind se constat însemnate progrese în domeniul pro duciei, ca i sporirea populaiei. Apoi, odat "aristocraia, devenit veritabil clas exploatatoare, avea nevoie de organizare de stat" 2. Un alt aspect, care venea în sprijinul ipotezei de existen de stat, era uni tatea de construcii din Munii Ortiei, care proteja un mare centru religios-cultural, economic i politic i care se gsea la Grditea Munce lului, Sarmizegetusa în antichitate, capitala regilor daci. Sau acel sistem de ceti i turnuri, ce aprau Sarmizegetusa dacic (cci exist mai tirziu i una roman), putea fi conceput i construit numai de o puternic auto ritate central, adic de o autoritate de stat. Pe bun dreptate :iiutorul sublinia c toate aceste construcii au depit stadiul rural al tri·burilor patriarhale. Din S<:rierile autorilor antici apoi, se vedea c ceea ce con due<::a Burebista nu putea fi o uniune de triburi, deci uniunea triburilor ddcic:e, desvîrit de Burebista, a dus la o putere central de stat. Pentru nivelul relativ ridicat din punct de vedere social i cultural al dacilor, se
1 La cîiva ani, dup apariia primului studiu despre statul sclavagist dacic, C. Daicoviciu. Istoria României, I, sub redacia Em. Condurachi, C. Daicoviciu, 1. :\e<;tor. Gh. tefan. Bucureti, 1960, p. 278-285, gsea mai justificat denumirea de ,.stat incepator sclavagist dacic".
~ H. !Jaicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea roman, Cluj-Napoca, 197~. p. :lO.
www.cimec.ro
9
:nai amintesc datele furnizate de anumii scriitori greci i romani, cit i di."' cele deduse din studierea monumentelor arheologice, care toate furnizau importante date privind preocuprile tiinifice, mai ales în domeniul astronomiei, medicinei, folosirea scrisului, produsele artei plas tice. precum i altele :J. Se subliniaz c statul dacic nu are caracteristicile unui stat sclavagist ", iar sclavii (a cror sporadic existen nu este tgduit) deineau un rol limitat în activitatea productiv 5, iar con struciile din Munii Ortiei nu este neaprat necesar de a se considera c ar fi fost construite exclusiv de sclavi. Categoria productiv era deci cea a comati-lor, adic a oamenilor liberi 6•
Cu oarecare pruden pentru o adevrat existen a unui stat dacic, înc în timpul lui Burebista, ia parte la dezbateri i prof. R. Vulpe, în studiul : Getul Burebista - conductor al întregului neam geto-dac, publicat în "Studii i Comunicri a Muzeului din Piteti", 1, 1968, p. 50 i 53. Eminentul savant român admite c "Burebista a pus bazele statu lui geto-dac incipient" dar întreaga aciune intern a lui Burebista a fost mai mult o "tendin" de a-i întri autoritatea în forme monarhice i de a organiza un stat centralizat", un "stat unitar, organizat i durabil, dup modelul monarhiilor elenistice".
Argumente în favoarea susinerii unui stat dacic înc pe timpul lui Burebista, dar fr a fi sclavagist, au mai fost cutate i in parte anali zate de ctre I. H. Crian, în cunoscuta lui monografie, Burebista i epoca sa. ed. II, Bucureti, 1977, p. 194 i unn. ln paginile acestei atit de com plete monografii a celei mai reprezentative personaliti a istoriei nea mului daco-getic, autorul vorbete despre anumite progrese în domeniul de activitate economic, datorit dezvoltrii la un nivel înalt al uneltelor, Din punct de vedere social, se menin obtile steti, ceea ce, dup autor, Z!r presupune existena unei stratificri i a antagonismelor. Aceast stare este definit în sensul c membrii obtii steti nu mai erau egali din punct devedere al bunurilor i nici al locului în ierarhia social. I. H. Crian crede c ar putea deduce, dintr-un fragment al operei Getica lui Criton (fragm. 5) 7, existena unor impozite în natur a. Era nevoie atunci ce un instrument care s in în frîu masele exploatate i dependente, care s asigure dominaia asupra neamurilor subjugate i acesta a fost statul creat de Burebista.
Nu toi cercettorii îns au ajuns la concluzia existenei unui stat dacic, fie el sclavagist sau nesclavagist. Astfel M. Macrea, într-un studiu ?rivind problema oraului la daci, respinge ideea de existen de stat ::,clavagist dacic n. La fel au procedat i I. T. Kruglikova i T. D. Zlat-
:l Ibidem, p. 76 i urm. -1 Ibidem, p. 79. 5 Ibidem, p. 81; cf. D. M. Pippidi, Contribuii la istoria veche a României,
l3-..l·,- .::-eti, 1967 ~. p. 519-523. 6 Ibidem, p. 83 i urm. 7 F. Jacoby, Die Fragmente der griechischer Historriker, II, B, frgm. 5, Leiden,
: ~1 ;::::_ ;J. 932 ; L 1. Russu, Studii clasice, XIV, 1972, p. 122. li L H. Crian. Burebista 2, p. 201. ~ ~1. Macrca, Studii i referate, I, p. 119 i urm.
www.cimec.ro
10
kovskaia, care, privind pe Burebista i Decebal, înrercau s demonstreze c aceti regi domneau numai peste o uniune (mai mult sau mai puin vremelnic) de triburi 10.
M. Constantinescu, într-un studiu privitor la modul de producie tributal, aprut în Probleme economice, 11, 1972 i 4, 1973, in referirile despre Dacia preroman, afirma c "nu exist nici o dovad c aici ar fi existat un mod de producie sclavagist", dar "este verosimil c in Dacia existau comuniti rurale, pastoral-agricole, dominate de o clas prove nit din fosta aristocraie tribal, clas care a constituit în timpul lui Burebista un prestat, in timpul lui Decebal un stat "dar un stat compa rabil cu statele orientale". Autorul ridic problema cercetrii viitoare, în sensul "dac societatea dacic, care, în timpul lui Burebista, avea carac terul unei confederaii de triburi, nu a evoluat, în urmtoarele dou se cole, spre o orînduire imperial (sau regal), întemeiat pe comuniti rurale, deci de tipul orînduirii tributale".
M. Babe, în studiul su polemic, Puncte de vedere relative la o isto rie a Daciei preromane, aprut in "Studii i cercetri de istorie veche i arheologic", 25, 1974, p. 217-244, respinge sau neag intr-o bun msur afirmaiile lui H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea roman, cu argumente demne de luat in seam. Concluzia de la p. 241, poate prea categoric, a lui M. Babe, era exprimat in cuvintele c "cert este c în ajunul cuceririi (a cuceririi romane, n.n.), aceast societate nu era înc definitiv scindat in clase antagoniste, nu atinsese nivelul unei complete i stabile organizri statale i nu atinsese, in esen, pragul civilizaiei". i I. I. Russu, in mai multe studii i articole i chiar în cartea Lim-ba traco-dacilor, ed. II, Bucureti, 1967, p. 34, evita termenul de "stat dacic", i c dacii sub aspectul o!1ganizrii sociale, nu ar fi depit faza tribal.
Ceea ce a fost pîn acum prezentat este stadiul ac~al al rezultatelor sau al concluziilor celor care în urma cercetrilor întreprinse, pe teren sau ca rezultat al studiilor izvoarelor scrise, au admis sau au respins existena statului dacic în timpul ·regilor Burebista (82/79-44/43 î.e.n.) i Decebal (86-106 e.n.). In continuare, în studiul rpe care il vom prezenta aici, ne vom limita numai la aspectul de analiz al izvoarelor antice, literare i epigrafice, fr a neglija pe cele de natur arheologic, privind existena unei anumite forme statale la daci. Nu ne vom mai referi la concluziile din bibliografia indicat mai sus, ci vom cuta s studiem numai aspectele neglijate sau prea puin analizate de ctre cei care în mod deosebit s-au ocupat de problema statului la daci. Ne rmîne deci s urmrim, nu ce spun autorii moderni, ci autorii antici. Cu alte cuvinte, recunosc autorii antici (fie ei contemporani cu Burebista sau Decebal fie mai tirzii), c dacii au ajuns s cunoasc o form de organizare pe care ei o denumeau sau o considerau ca fiind un "stat" sau negau acest lucru ? S lsm deci pe greci i pe romani s vorbeasc despre aceasta. Incepem cu cele spuse de Strabo despre Burebista.
10 I. T. Kruglikova, Dakija v epohu rimskoi okkupaii, Moscova, 1955, p. 34; T. D. Zlatkovskaia, Vestnik drevei istorii, 2, 1955, p. 73 i urm. cf. 1. K. Kolo ~c\-skaia, Vestnic dret·ei istorii, 3, 1955, p. 63 i urm.
www.cimec.ro
11
Geograful Strabo, VII, 3, 11 (C. 303), în parte contemporan cu anii de domnie ai lui Burebista, dup cele citeva cuvinte privind faptele acestuia de îndat ce ajunge în fruntea neamului getic, continu : "în putini ani, a întemeiat megcilen "archen". Sau aceste ultime dou cuvinte greceti au fost în mod diferit înelese sau tradu-se. C. Daiooviciu sus inea c "Strabo vorbete de stpînirea lui Burebista ca de un "'imperiu» (arche) 11, dar bineîneles c nu ddea aceast semnificaie cuvîntului gN'cesc. H. Daicoviciu traducea : "în cîiva ani a fcut un stat puternic" 12,
iar I. H. Crian, "în cîiva ani a întemeiat o mare stpînire (împr ie)" 13. M. Macrea traducea cuvintele lui Strabo prin : "în cîiva ani în temeie o mare stpînire" H, pe cind R. Vulpe, "în cîiva ani a creat o mare domnie" 15. R. Hincu i V. Popescu, înelegeau textul prin tradu cerea : "in cîiva ani a fcut un stat puternic" 16, iar F. Van, "în puini ani a furit o mare împrie" 17. In una din ediiile franceze, A. Tardieu traducea : "en peu d'annees il eut fonde un grand empire" 18. Cu sens de "stat" a tradus G. H. Stratanovski, za neskolko let on osnoval velikwiu. derjavu 19. Pentru M. Babe îns, termenul arche nu ar fi de echivalat ca avînd semnificaia unui "stat în deplinul sens al cuvîntului" ; se mai face apel la caracterul efemer al marii stpiniri a lui Burebista, precum :;;i la alte fapte care "se opun la echivalarea termenului arche cu acela de…